Artiști canadieni de origine română: Amatto Checiulescu și Sergiu Ștefanschi

de Florica GHEORGHESCU / Toronto

De mult vreau să scriu despre acești doi artiști, care au contribuit la strălucirea artei coregrafice românești și a celei internaționale, care au colaborat cu alți mari balerini, coregrafi și ansambluri de balet din toată lumea. S-au stabilit în Canada de mulți ani. Amatto de 38, iar Sergiu de 49 de ani. De fiecare dată, însă, m-am oprit în fața hârtiei întrebându-mă „oare voi reuși să evidențiez pe deplin calitățile acestor artiști?” Multitudinea preocupărilor lui Amatto sau intensa activitate scenică a lui Sergiu? În cele din urmă m-am hotărât, și la insistențele domnului Puiu Popescu… voi scrie despre amândoi… Îi cunosc de mulți ani pentru că am colaborat în emisiuni și filme de televiziune. Nu pot uita ce tineri și frumoși erau.!.. Cât talent aveau…

Să vorbim însă despre intrarea lor pe marea poartă a artei.

Amatto-Reginald Checiulescu

Este născut la Piatra Neamț într-o familie de mari iubitori ai artelor, în mod special ai muzicii. Bunica sa cânta la pian, iar bunicul, de origine germană, cânta la chitară. Tatăl și mama cântau la vioară. Fratele său cântă la pian, dar și la contrabas.

A făcut parte din Orchestra Radio și a colaborat și cu orchestra inginerilor, până când a plecat în Germania. Sora sa a iubit întotdeauna canto-ul.

Părinții au vrut să fie pianist, însă destinul i-a hotărât alt drum. Fiind la școala de muzică, pentru un examen la pian, a fost văzut de celebrul balerin și coregraf Trixy Checais, care, apreciindu-i fizicul de băiețel frumos, a convins-o pe mama lui să-l înscrie la școala de coregrafie.

Avea 11 ani când a început să lucreze cu coregraful – profesor Anton Romanovski și apoi cu Gelu Matei. Paralel cu baletul, părinții, care-și doreau un băiat cultivat, l-au înscris la liceul Sf. Sava, iar după absolvire, la Politehnică [timp de 3 ani]. Era student în 1952 când a câștigat concursul pentru a fi angajat în ansamblul de balet al Operei bucureștene. În 1954 a fost promovat ca solist debutând alături de Cristina Hammel în „Fantana din Bacciserai” pe muzica lui Boris Asafiev. A lucrat cu toți coregrafii Operei: Oleg Danovski, Gelu Matei, Vasile Marcu, Tilde Urseanu și a avut ca partenere pe: Ileana Iliescu, Alexa Mezincescu, Simona Ștefănescu, însă partenera sa de mare succes a fost Magdalena Popa – soția sa. Alături de ea a apărut pe toate marile scene din lume.

În 1967 au fost invitați de celebra Alicia Alonso la Havana. [Cuba a avut întotdeauna ansambluri de balet de nivel excepțional].

Amatto Checiulescu și Magdalena Popa

Dintre multele articole apărute atunci în ziare am reținut un fragment din cel apărut în „El Mundo” sub semnătură lui J. M. Valdes Rodrigues… „Magdalena Popa este o frumusețe meridională, cu ochii negri, în timp ce Amatto pare să fie nordic. Are părul blond și ochii de culoare deschisă. Doi mari balerini, două mari personalități. Au școală, au sentimente, amabilitate și gentilețe. Miile de spectatori pot s-o dovedească”…

Împreună au colaborat ca prim soliști, în afară de ansamblul bucureștean, cu multe alte ansambluri, dar mai ales cu Ansamblul de balet Contemporan al Franței cu care au întreprins turnee în afară de Franța, în Elveția, Germania, Anglia, Italia și altele.

Efortul în dans este inimaginabil de mare, fiind nevoie de multă documentare și mai ales exercițiu pentru a obține o creație satisfăcătoare atât pentru creator cât și pentru spectator mai ales când este realizatorul coregrafiei. Amatto Checiulescu a devenit coregraf [oficial] în 1972 când a debutat cu baletul inspirat de muzica lui George Enescu –Suita a III-a pe care l-a intitulat „Devenire”. Dintre articolele scrise atunci voi cita un fragment din cel scris de Dumitru Avachian [Scânteia, iulie 1973]. „Este îmbucurător să descoperim în persoana apreciatului balerin Amatto Checiulescu pe maestrul coregraf dotat cu o rară capacitate de a medita atât de sensibil prin intermediul dansului și al muzicii..” De mare succes s-au bucurat și baletele: „După amiaza unui faun” pe muzica de Claude Debussy și apoi „Daphnis și Chloe” pe muzica lui Maurice Ravel, ambele apreciate de spectatori și în egală măsură de specialist.

După imigrarea în Canada și stabilirea în Toronto împreună cu familia, activitatea sa a fost centrată mai mult spre cea de profesor de balet.

Celebra Betty Oliphant i-a oferit post la școală și câțiva ani mai târziu a predat la York University.

A fost director artistic la Columbus Center și a înființat trupa de teatru româno-canadiană „Ars Nova” cu care a prezentat piese de I. L. Caragiale și Victor Ioan Popa. Foarte important este că a fost invitat să colaboreze în calitate de regizor cu ansambluri de balet din China, unde a realizat spectacole cu baletele: „Lacul Lebedelor” de P. I. Ceaikovski, „Romeo și Julietta” de S. Prokofiev precum și „Giselle” de A. Adam.

Pentru că este un perfecționist din naștere a obținut și Diploma Institutului Inkiser Design, devenind astfel și un creator de decor și costume pentru toate genurile de spectacole.

Cum să nu fim mândri cu asemenea artiști!?

Balerinul – coregraf și profesor: Sergiu Ștefanschi

Sergiu Ștefanschi s-a bucurat chiar de la primele apariții de aprecieri elogioase ale specialiștilor, dar și ale publicului. Era în Franța în 1971 când a primit ofertă pentru postul de prim balerin al Companiei Naționale de Balet din Toronto. Așa a ajuns în Canada, unde se află de 49 de ani.

Avea 9 ani, în 1950, când părinții l-au înscris la școala de coregrafie din București. În 1954, celebra balerină Olga Lepesinskaia, venită în turneu, a vizitat școala de coregrafie și împreună cu directoarea și alți profesori au hotărât care sunt cei mai talentați copii pentru burse la Academia Vaganova din Leningrad [St. Petersburg]. Din acel grup a făcut parte și Sergiu Ștefanschi. La St. Petersburg a studiat cu unul dintre cei mai talentați pedagogi Pushkin, de la care a deprins elegantul stil și solida tehnică care i-au permis să exprime prin mișcare esența ideilor din dans. Și-a făcut debutul alături de mari dansatori ruși precum Natalia Dudinskaia, Irina Kolpakova și Constantin Sergeyev.

În 1960, s-a întors la București cu Diploma de artist balerin și a fost angajat la Operă. Chiar în toamna anului respectiv a avut loc la București un Concurs Național de balet la care a obținut Premiul I, iar în 1961 a urmat un curs de balet organizat la Dresda – Germania, care avea participare internațională. Debutul, ca prim solist, s-a petrecut în timpul turneului întreprins de Baletul bucureștean în Italia interpretând rolul prințului Siegfried din „Lacul Lebedelor” de Ceaikovski. În 1962 a fost invitat la Belgrad pentru a dansa în „Lacul” și „Giselle” alături de fosta sa colegă de la St. Petersburg Natalia Macarova. La Belgrad a realizat prima sa creație în domeniul coregrafiei: Chopiniana muzica de Fr. Chopin. Primul premiu la un concurs Internațional a avut loc în 1964 la Varna. Bulgaria a organizat atunci primul său Concurs Internațional de dans.

Sergiu Ștefanschi și Magdalena Popa

Sergiu Ștefanschi împreună cu partenera sa, Magdalena Popa, au ocupat locul 2, Medalia de argint. A avut multe partenere printre care: Elena Dacian și Alexa Mezincescu, însă cu Magdalena Popa a dansat timp de 10 ani. Alături de ea în 1965 a întreprins un lung turneu pentru a colabora cu ansamblurile de balet din: Tbilisi, Baku, Erevan, Tașkent Moscova și St. Petersburg. Tot împreună au participat în același an la al III-lea Concurs și Festival Internațional de balet de la Paris, când Magdalena a fost declarată cea mai bună Giselle a generației sale. În 1966 timp de 2 luni au dansat în principalele orașe din Spania și Portugalia împreună cu ansamblul de balet bucureștean.

În 1967 fiind la Paris cu o bursă de studii a fost invitat să danseze cu Compania „Jeunesse Musical de France” având partenere pe Jeanine Charat și românca Cristina Hammel. A întreprins apoi un turneu la Roma și Monte Carlo împreună cu ansamblul Companiei „Theatre Francaise de la Dânse” având-o parteneră pe Claire Sombrer. Cunoscutul coregraf Serge Lifar l-a solicitat în 1969 să interpreteze rolul principal din baletul „Daphne și Chloe” de Cl. Debussy pe scena Teatrului La Fenice din Veneția. Decorurile și costumele erau create de Mark Chagal. Parteneră i-a fost Tessa Beamont. S-a bucurat de elogiile criticilor.

Venind în Canada în 1971 și-a putut continua cariera de prim balerin participând alături de ansamblul Companiei Naționale de balet din Toronto în toate turneele din Canada, America și multe țări europene ca: Anglia, Franța, Germania, Elveția și altele. A fost ajutat în acomodarea în noua țară de către Betty Oliphant și Alexander Grant. Pentru că fosta sa colegă Natalia Macarova era în America au continuat colaborarea împărțind cu Rudolf Nureev rolurile principale din repertoriul creat de coregraful John Neumeier la Metropolitan New York.

În această perioadă a avut partenere pe: Karin Kain [actuala directoare a Companiei Naționale], Natalia Macarova la New York, Vanessa Haart, Veronica Keher, Claire Sambrer. În 1978 împreună cu compania lui Elliot Fold a întreprins turnee atât în America cât și în Mexic, Venezuela, Brazilia, Chile, Peru și Argentina..

După 10 ani de la venirea pe continentul de peste Atlantic a devenit profesor. Sunt 31 de ani de când pregătește tinerele talente atât în Canada cât și în multe centre din țări europene.

Sergiu Ștefanschi a creat coregrafia pentru baletele: Giselle și Paquita la Compania Baletului Universal din Seul [Coreea], cu care a întreprins turnee în Japonia, Singapore, Malaiezia și bineînțeles în toată Coreea de Sud. În România, țara sa de origine, a predat la școala de coregrafie din București în 2004 și a participat la festivalul organizat de teatrul de operetă „Ion Dacian” în 2008.

Ați putut afla câteva informații despre doi artiști români, acum, cetățeni canadieni.

Să ne bucurăm de stima cu care sunt înconjurați!

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: