TEODOR ARDELEAN – UN OM AL CĂRȚII

de Adrian ȚION

dr. Teodor Ardelean

Un potențial portret al bibliofilului dintotdeauna, cercetător, cărturar, librar, bibliotecar sau anticar ar trebui să pornească de la pictura alegorică a manieristului italian de secol XVI Giuseppe Arcimboldo intitulată elocvent Librarul.

Un portret vrăjit, fantezist, un bust al unui om al cărții, o compoziție vizuală realizată exclusiv din cărți aranjate sugestiv pentru a sugera legătura borgesiană cu mirajul cărții. Așadar un om din cărți, acoperit de cărți, trăind viața cărților și semețindu-și statura intelectuală prin înțelepciunea dobândită din conținutul lor. Un astfel de om al cărții, construit parcă efectiv din cărți, trăind din cărți și respirând cultură, acoperit de cărți (la propriu și la figurat), neobosit mesager al culturii este sălăjeanul devenit maramureșean dârz, sculptat în dur bazalt, Teodor Ardelean. Și cum să nu fie acoperit de cărți, înconjurat de cărți, când este directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” din Baia Mare?

O funcție publică și o pasiune tainică totodată se întâlnesc în persoana sa încoronându-i cu fast personalitatea. Activitatea de politician în Senatul României (în perioada 1992 – 1996) și încă patru ani din 2008, ales în județul Maramureș, nu i-a atenuat profilul de om dăruit cărții. Dimpotrivă, și din această funcție a pledat constant pentru suplimentarea fondurilor pentru achiziția de carte în bibliotecile publice, a militat pentru modernizarea activității angajaților, pentru specializarea personalului în domeniul biblioteconomiei.

Realizările profesorului Teddy Ardelean, cum îi spun prietenii apropiați, sunt legate, firesc, de activitatea desfășurată în acest domeniu și ele nu sunt puține. Achiziția de cărți, arhivarea fondului existent și încurajarea donațiilor se împletesc cu dotări de carte spre alte biblioteci, astfel că Biblioteca „Petre Dulfu” a donat cărți în Republica Moldova, Ucraina și Ungaria, un loc special ocupându-l colaborarea cu biblioteca publică din Chișinău. În actuala criză generală a lecturii, profesorul Teodor Ardelean se poate lăuda pe drept cuvânt, prin activitatea de îndrumător cultural depusă, cu creșterea numărului de cititori din instituția pe care o conduce, astfel că de la media de lectură pe țară de 10 – 11%, la Baia Mare ea este de 40%. Cu prilejul conferințelor susținute la Cluj (și nu numai), au fost puse în evidență aceste înfăptuiri, la care se adaugă, în anii din urmă, extinderea „fenomenului academismului la scară națională” prin promovarea unor proiecte ambițioase și întărirea relațiilor dintre instituțiile culturale din Maramureș și Academia Română. În acest sens, s-a înființat, în cadrul bibliotecii băimărene, Fondul de Documentare al Academiei Române, „devenit departament distinct în organizarea instituției”.

În Centrul de Cercetare și Documentare Baia Mare al Academiei Române își desfășoară activitatea cercetători științifici importanți, printre care se numără Teodor Ardelean, Florian Roatiș și Ștefan Vișovan.

Între instituția băimăreană condusă de profesorul Teodor Ardelean și instituțiile culturale clujene (Filiala Uniunii Scriitorilor, Biblioteca Centrală Universitară, Biblioteca Județeană „Octavian Goga”) s-au stabilit, de-a lungul anilor, relații prietenești de colaborare și implementare a unor proiecte culturale remarcabile.

În cadrul acestor serii de manifestări, relația cu Fundația clujeană „Carpatica” este una specială, se poate spune, întemeiată pe afinități intelectuale și interese comune.

Conferința din februarie 2020, ținută la Casa Artelor, întâlnire patronată de arhitectul Ionel Vitoc, directorul revistei de cultură urbană Orașul, a însemnat o bună ocazie pentru confirmarea simpatiilor confraterne întru edificarea valorilor din acest areal cultural al Transilvaniei.

„Forța creatoare a Maramureșului” a fost salutată cu entuziasm de participanți. Format în spiritul cultului pentru litera tipărită, pentru carte ca obiect superior, purtător al unui mesaj sublim, Teddy Ardelean nu este numai un distins protector al cărților, ci și autor de cărți axate pe acest domeniu, intrate în conștiința cititorilor ca repere de contribuție maramureșeană la edificarea culturii actuale.

Desigur, subiectul acestor scrieri e sensibil legat de activitatea neobosită a bibliofilului neobosit, vrăjit literalmente de icoana cărții.

Titlurile sunt, ele însele, edificatoare, stabilind acordul neîntrerupt cu tradiția și românitatea spațiului spiritual glorificat de pe poziția unui înflăcărat patriot: Limba românească și cultivarea ei în preocupările Astrei (2009), Gânduri pentru o bibliotecă de idei (2017), Rosturi și rostiri… (2017). Dar cartea care dă adevărata dimensiune a cuprinderii într-un tot unitar a eforturilor de emancipare culturală a Maramureșului etern este monografia de dimensiuni impresionante, tipărită în anul 2018, anul Centenarului Marii Uniri. Este un volum omagial intitulat 100 de ani de la Marea Unire. 100 de personalități maramureșene care au făcut istorie. Om hotărât, înzestrat cu o voință de fier și cu respect nemăsurat pentru valoarea cuvântului scris, preocupat mai presus de orice de popularizarea artei și a științelor prin infailibilitatea culturii scrise, profesorul Teodor Ardelean a dorit să aducă un prinos de recunoștință făptuitorilor Unirii. Și cum altfel era să facă acest lucru, dacă nu tot printr-o carte. Așa după cum o poate face un pasionat om al cărții, adică editând o carte monumentală, încununare a unei munci titanice, căutând, cerând de la cei abilitați să o facă, insistând și coordonând aproape 80 de autori care au contribuit prin textele lor la acest volum de aproape 800 de pagini. Parcurgând cu real interes paginile acestei cărți, adevărată enciclopedie locală informațională, unde sunt prezentați, pe lângă suita oamenilor de seamă români, și remarcabili oameni de cultură din rândul maghiarilor, ucrainenilor, evreilor, „oameni care au scris istorie”, poți aprecia deschiderea colectivului redacțional spre multiculturalismul nu numai trâmbițat, ci efectiv reprezentat, elogiat și respectat.

Sunt articole-medalion despre o seamă de oameni însemnați pe care i-a dat Maramureșul etern. Iată cu ce realizări se poate mândri un admirabil om al cărții.

Sursa:
ORAȘUL – revistă de cultură urbană, nr. 50/2020, anul XV, p. 108-109. Director general: Ionel Vitoc; seniori editori: Marcel Mureşeanu, Mircea Popa, Constantin Zărnescu, Cluj-Napoca, Fundaţia Culturală Carpatica; Fondată la Cluj-Napoca în 2006.

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: