Amintiri cu bibliotecari dintr-un februarie…, dar nu numai

de Maria GÂRBE

Maria Gârbe

Cu tot respectul pentru actuala eră a informațiilor virtuale, nu se cade să uităm că anul acesta, în data de 3 februarie, s-au împlinit 553 de ani de la moartea lui Johannes Gutenberg (n. circa 1400 – d. 3 februarie 1468), inventator şi tipograf. Invenția lui – tipografia cu litere mobile, hârtia și cerneala au adus omenirii, de-a lungul celor 5 secole, avantaje de dimensiuni incomensurabile. Înainte de apariția și răspândirea tiparului, cărțile erau Manuscrise. Biblia cu 42 de rânduri, tipărită la 1455, este considerată a fi prima mare lucrare a lui Gutenberg, primul incunabul. Astăzi se mai găsesc puține exemplare complete sau chiar și fragmente ale acestei biblii. Unele sunt tipărite pe pergament, altele pe hârtie. Astfel, se impune definitiv superioritatea textului imprimat asupra manuscrisului.

Primele tipărituri au fost numite incunabule. Mi-am amintit că, în data de 3 februarie 1998, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare, în colaborare cu Biblioteca Județeană Satu Mare, a organizat manifestarea Minunile tiparului, dedicată împlinirii a 530 de ani de la moartea lui Johannes Gutenberg. Bibliotecarii sătmăreni, director Gheorghe Toduț (n. 22 martie 1963 – d. 31 martie 2019, profesor doctorand în istorie, deputat în legislatura 1992-1996) și profesor-bibliotecar Paula Vasil-Marinescu, au adus pentru expoziție și un incunabul din colecțiile proprii. În acest context amintim o selecție din activitatea lor editorială: Gh. Toduț (autor, editor): Aspecte ale raporturilor Țării Românești cu Imperiul Habsburgic, în vremea lui Constantin Brâncoveanu (1995), Zece personalități istorice sătmărene (1997), Cultura sătmăreană în presa interbelică (2003); Paula Vasil-Marinescu (autor și coautor împreună cu Marta Cordea): Cartea veche străină în Biblioteca Județeană Satu Mare: sec. XV-XVI: catalog (1998), Cartea veche străină: sec. XVII: catalog: vol. I: A-C și vol. 2: D-K (2005). Despre importanța momentului, alături de alți participanți, a prezentat o comunicare bibliotecarul profesor Corneliu Oneț de la instituția gazdă. 

Corneliu Oneț
(1941 – 2009)

Și el a plecat pe drumul fără întoarcere tot într-un februarie (n. 5 noiembrie 1941 – d. 5 februarie 2009). A fost bibliotecar din anul 1979 până la pensionarea din 2004. A lucrat la Fondul documentar, iar în anul 2004 a făcut parte din colectivul de bibliologi colaboratori din partea bibliotecilor județene la elaborarea volumului Bibliografia românească veche: îmbogățită și actualizată, elaborată de colectivul bibliologic al Institutului de Memorie Culturală (CIMEC), cu contribuția specialiștilor în carte veche din România (București, 2004).

Minunea tiparului este și titlul unui capitol din volumul de Studii de bibliologie scris de doctor docent, bibliolog N. Georgescu-Tistu (1 septembrie 1894 – 11 aprilie 1972), Cartea și bibliotecile. În cadrul disciplinelor bibliologice, acesta acordă un loc important bibliografiei.

În simplitatea ei, îmi revine în minte, din când în când, formularea Ancăi Goja referitoare la plecarea din această lume a scriitorului, ziaristului, criticului literar și omului de cultură Augustin Cozmuța (n. 14 noiembrie 1944 – 22 noiembrie 2015), aceea că și-a înscris existența între două paranteze rotunde. Mi s-a-ntâmplat asta și la aflarea veștii despre plecarea pe drumul fără întoarcere a lui

Adrian Pop
(1972 – 2021)

Adrian Pop (n. 30 martie 1972 – d. 31 ianuarie 2021), profesor, bibliotecar, poet, publicist, interpret de muzică folk, realizator de evenimente culturale, participant la diverse proiecte culturale și implicat în activități de documentare. Din 1997 până în 2014 a lucrat ca bibliotecar la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare, la compartimente de relații cu publicul și ca bibliograf. A fost șef de secție la Împrumut carte pentru adulți în perioada 1 martie 2002 – 30 septembrie 2004. Printre alte activități, a gestionat chestionarul La ce bun poeții?, realizat cu cititorii acestei secții. Am fost o vreme colegi de secție. La debutul profesional din 1997, Adi Pop publica în numărul dublu 1-2 (7-8) al buletinului semestrial „Bibliotheca Septentrionalis”: De ce bibliotecar? Pentru mine Biblioteca a însemnat renașterea spirituală. Știm că a învățat să citească de la vârsta de 4 ani.

Actuala clădire a bibliotecii băimărene s-a dat în folosință în anul 2000.

Teodor Ardelean

În 2001, directorul Teodor Ardelean, revenit la conducerea bibliotecii din Senatul României, a inițiat activitatea Oaspetele săptămânii. Pentru cei cu vechime mai mare în câmpul muncii era o formă nouă de activitate, dar s-a dovedit a fi de bun augur. Cu trecerea anilor ne-am obișnuit cu inițiativele domnului director. Dintre cei care au fost invitați în martie acel an la un dialog cu bibliotecari și cititori i-aș aminti pe Vasile Radu Ghenceanu (n. 17 mai 1939 – d. 30 octombrie 2006) de la ziarul „Graiul Maramureșului”, poet, publicist, cadru universitar, pe Ananei Gagniuc, redactor-șef la cotidianul „Glasul Maramureșului” şi pe pictorul Aurel Dan (n. 6 februarie 1946 – 5 august 2019), pe al cărui afiș-invitație era scris atât de frumos: Lumea lui Aurel Dan stă rezemată de sufletul Maramureșului. Invitații lunii aprilie au fost Grigore Ciascai, redactor-șef al cotidianului „Opinia” (Opinia mea… a ta, a tuturor…) și actorul Paul Antoniu (2 februarie 1937 – 19 august 2020). În acea perioadă erau doi bibliotecari colaboratori la „Opinia”: Adrian Pop și Corneliu Oneț. Amândoi erau absolvenți ai Facultății de Filologie, unul la Baia Mare, iar celălalt la Cluj-Napoca. Trecând peste diferența de vârstă, cei doi aveau multe subiecte comune de conversații, schimb de idei, despre subiectele cărților, noutăți editoriale, evenimente. De altfel, întreg colectivul de bibliotecari conștientiza responsabilitatea încredințată și era preocupat de respectarea și traducerea în fapt a celor cinci legi ale biblioteconomiei, elaborate la 1931 de indianul Ranganathan: 1. Cărţile sunt pentru a fi citite; 2. Fiecărui cititor, cartea sa; 3. Fiecărei cărţi, cititorul ei; 4. Economisiţi timpul cititorului; 5. Biblioteca este un organism în creştere. Chiar dacă am mai scris undeva despre aceste legi, reamintesc că, din 1995, avem versiunea modernă adaptată de W. Crawford şi M. Gorman: 1. Biblioteca deserveşte omenirea; 2. Respectaţi orice formă ce reprezintă cunoştinţele; 3. Utilizaţi tehnologiile informaţionale inteligent pentru a crea servicii noi; 4. Promovaţi accesul deschis la cunoştinţe; 5. Onoraţi trecutul, însă creaţi viitorul. Cum era și firesc, din 2004 avem o nouă versiune a legilor lui Ranganathan, aplicate pentru resursele web: 1. Resursele web-ului sunt pentru a fi utilizate; 2. Fiecărui utilizator, resursele (web-ului) lui; 3. Fiecărei resurse web, utilizatorul ei; 4. Salvează timpul utilizatorului; 5. Web-ul este un organism în dezvoltare.

În perioada 1997-2001, Adrian Pop a fost și redactor, fotoreporter și colaborator la cotidianul băimărean „Opinia”, redenumit, mai apoi, „Informația zilei”. El informa pe cititorii „Opiniei” în aprilie 1998, de exemplu, că noul sediu al Bibliotecii Județene va avea demisol, parter și cinci etaje. A fost proiectat după cele mai moderne standarde și va avea sală de conferințe, salon literar, studio fonic și diverse ateliere. Iar în septembrie același an, Corneliu Oneț, tot în „Opinia”, face o invitație la biblioteca unde sunt primiți cu solicitudine toți, de la elevul începător, până la cercetătorul cel mai avizat. Din ianuarie 1999 și până în aprilie 2000, Oneţ a publicat câteva seriale despre Cartea bibliofilă. Volume liliput și gigant la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare. S-a semnat și cu pseudonimul Corneliu Todea.

augustin-cozmuta

Augustin Cozmuţa
(1944 – 2015)

Augustin Cozmuța, sub titlul Scriitorul pe mâna bibliotecarului, nota în „Graiul Maramureșului” din 24 mai 1999: Nu numai cărțile, ci, de la o vreme, și autorii lor intră pe mâna bibliotecarilor. Catalogate și puse în raft, cărțile ar suferi de singurătate dacă nu s-ar ști nimic despre autorii lor. Pentru a evita o asemenea izolare a lucrărilor și, de multe ori, chiar ignorarea lor, bibliotecarii recurg la alcătuirea unor fișe de prezentare. Reunite la un loc, aceste fișe descriptive compun genul de lucrări numit biobibliografii. Autorul articolului se referea atunci la Caietele biobibliografice alcătuite la serviciul Bibliografic al bibliotecii. Dar fișele bibliografice adunate de-a lungul zecilor de ani au stat și la baza alcătuirii unei adevărate bănci de date a Maramureșului, respectiv lucrarea Autori maramureșeni. Dicționar biobibliografic, realizată de Laura Temian, Otilia Marinescu și Ana-Maria Brezovszki, care a apărut în anul 2000. La data când s-a tipărit dicționarul, cei doi bibliotecari pomeniți mai sus nu aveau încă operă editată, dar ei apar, totuși, aici scriind despre alții. Adi Pop nota în „Opinia” din 16 decembrie 1997: La salonul internațional de carte de la Roma a fost premiat folcloristul maramureșean Pamfil Bilțiu. Iar Corneliu Oneț a scris despre Petre Dulfu și periodicele băimărene, dar și despre Alexandru Ivasiuc.

Fără a epuiza trecerea în revistă a celor care și-au dăruit ani din viață muncii cu carte, voi încheia amintindul pe Ioan Bianu (8 septembrie 1856 – 13 februarie 1935), membru titular și președinte al Academiei Române, organizatorul și directorul Bibliotecii Academiei. A intrat în Biblioteca Academiei în 1879, când avea 23 de ani și a rămas acolo timp de 56 de ani, până la plecarea definitivă din această lume.

Gabriel Ștrempel
(1926 – 2020)

8 septembrie este și ziua de naștere a sătmăreanului Gabriel Ștrempel (8 septembrie 1926 – 1 decembrie 2020), bibliotecar la Secția de manuscrise și documente istorice, director adjunct și director general al Bibliotecii Academiei Române, iar după pensionare director onorific. Întreaga sa viață și-a dedicat-o studiului manuscriselor și cărților vechi. În 1950, când avea 24 de ani își începe activitatea ca bibliotecar, iar la plecarea din instituție a depășit vechimea în muncă într-o bibliotecă a lui Ioan Bianu.

******************************

Activitatea editorială a celor doi bibliotecari băimăreni:

 

Corneliu Oneț
(1941 – 2009)

Corneliu Oneț

Bibliografie selectivă:

Curajul în textele biblice: Crestomație (ediție bilingvă română-franceză), Baia Mare, 2000;

Bibliografia românească veche: îmbogățită și actualizată, elaborată de colectivul bibliologic al Institutului de Memorie Culturală (CIMEC) cu contribuția specialiștilor în carte veche din România, București, 2004;

Biruirea de sine. Volum omagial Mircea Vulcănescu. Lucrare colectivă coordonată de Corneliu Oneț și Angela Monica Jucan, apărută în cadrul Programului cultural „Maramureșul perpetuu”. Seria: Restituirea istoriei. Coordonator: Teodor Ardelean, 2004. Baia Mare, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”, 2004;

Cartea cu autograf (dedicații, semnături de proprietate, alte însemnări olografe) în colecțiile Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare. Lucrare apărută în cadrul programului cultural de editare al Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare „Maramureșul perpetuu”. Seria Biblioteconomie, 2006.

********

Adrian Pop
(1972 – 2021)

Adrian Pop

A publicat poeme și articole în volume colective și antologii.

Bibliografie selectivă:

– Biruirea de sine. Volum omagial Mircea Vulcănescu. Lucrare colectivă coordonată de Corneliu Oneț și Angela-Monica Jucan, apărută în cadrul Programului cultural „Maramureșul perpetuu”. Seria: Restituirea istoriei. Coordonator: Teodor Ardelean, 2004. Baia Mare, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”, 2004;

– O antologie a poeziei maramureșene. De la poezia populară la poezia contemporană (2009). Volum alcătuit de Nicolae Păuna Scheianu. Baia Mare, Ethnologica, 2010;

– „Sunt ani la mijloc și-ncă mulți vor trece”. Teodor Ardelean – 60. [Volum omagial]. Coordonatori: Adrian Pop și Angela-Monica Jucan. Baia Mare, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”, 2011;

– Pași împreună. Antologie literară. Antologatori: Florica Bud și Augustin Cozmuța. Baia Mare, Gutinul, 2014;

– e-Creator, vol. 2. Antologie realizată de Ioan Romeo Roșiianu. Baia Mare, Ethnologica, 2015;

„Sînt suflet în sufletul neamului meu”. Andrei Dragoș – 65. Volum omagial. Coordonatori: Angela-Monica Jucan şi Adrian Pop. Baia Mare, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”, 2012.

Baia Mare, 16 februarie 2021

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: