de Irina Lucia MIHALCA
treci prin ţara nimănui. râzi şi plângi.
tot ce vezi în zare e o linie de corabie pe crestele valurilor.
noaptea a trecut în vid.
ca-ntr-un cutremur simţi că se clatină pământul sub picioare.
nu te opreşte nimic.
This entry was posted on Vineri, 26 februarie 2021 at 9:53 am and is filed under Literatură. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.
Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:
Comentezi folosind contul tău WordPress.com. ( Dezautentificare / Schimbă )
Comentezi folosind contul tău Twitter. ( Dezautentificare / Schimbă )
Comentezi folosind contul tău Facebook. ( Dezautentificare / Schimbă )
Conectare la %s
Notifică-mă prin email când sunt publicate comentarii noi.
Notifică-mă prin email când sunt publicate articole noi.
Δ