În lanţul sudic al munţilor Transilvaniei străjuieşte de secole limba română

Jurnal din anii ciumei Covid 19

de Vasile LECHINȚAN

O sursă deosebit de obiectivă privind toponimia Transilvaniei istorice este şi dicţionarul intitulat Siebenbürgens geographisch-, topographisch-, statistisch-, hydrographisch- und orographisches Lexikon: mittelst eines Versuches seiner Landkarten-Beschreibung bearbeitet und alphabetisch geordnet…, a lui Ignaz Lenk von Treuenfeld, apărut la Viena în 1839, în 4 volume, cu descrierea tuturor localităţilor, apelor şi munţilor Transilvaniei, făcută după documentare la faţa locului. Lucrarea este plină de toponime româneşti, în majoritate absolută, ceea ce atestă, şi prin acest aspect, caracterul Transilvaniei de ţară românească. Lenk descrie de exemplu lanţul muntos sudic al Transilvaniei, din Carpaţii Meridionali, o adevărată comoară de toponime româneşti. Doar în zona Covasnei sunt câteva toponime maghiare, sau româno-maghiare (Elves-Pojánicz, de exemplu), apoi cele româneşti cuprind toţi munţii sudici ai Transilvaniei, de la grupul munţilor Făgăraş, la grupul munţilor Lotrului şi Şureanu până la grupul munţilor Retezat. Le-am transcris după ortografia actuală, de exemplu Vurvu l-am transcris Vârvu (păstrând şi forma arhaică şi populară), apoi literele k, j, sz, s, ts sunt transcrise cu echivalentul românesc c, i, s, ş, respectiv ce/ci, în funcţie de context (de ex. Pitsoru-Kapri l-am transcris Picioru Capri). Aşadar Lenk consemnează următoarele denumiri româneşti ale vârfurilor de munţi ai lanţului sudic al Transilvaniei (parantezele îmi aparţin):

Poiana, Predeal, Şesu Mare, Poiana Morii sau Moni, Piatra Nardi, Dobromir, Zănoaga, Muntele-Cailor, Vârvu Capri, Picioru Capri, Vârvu Radu sau Slovalu, Predaluţ, Piscu Paltinului, Vârvu Paltinului, Vursubava, Vârvu Pietri, Vârvu Zănogii, Vârvu Tigăii, Gârcin, Piatra Mare (masivul Piatra Mare face parte din munții Bârsei, din sudul depresiunii Brașovului, în cadrul Carpaților de Curbură, vârful Piatra Mare are altitudinea de 1.844 m; la est este valea Gârcinului), Susaia, Predeal, Poiana Lungă, Poiana Raichi, Baia, Mălăieşti (în Munţii Bucegi), Morora, Buceşti, Ţigănieşti (în Munţii Bucegi), Grohotişu, La Strunga, Coltan, Vârvu Lucului, Vârvu Iliii, Piscu Iliii, La Saca, Podina Lungă, La Cruce, Dâlma Dancii, Păltiniş, La Baltin, Clăbucetu, Vârvu Sasului, Vârvu Baciului, Frumos, Ciocan, Groapele Sebeşului, Vârvu Puţilor, Belia, Vârvu Radului, Bodui, Langa, Vârvu Derii (vârful Dara are 2500 m), Vârvu Urlii (vârful Urlea are 2743 m), Cheia Bundi (vârful Cheia Bândi are 2393 m), zis şi Vârvu Cazavei (vârful Catavei are 2287 m), Vârvu Zănogii, Vişta Mare (vârful Viştea Mare din Munţii Făgăraş are 2527 m şi împreună cu vârful Moldoveanu, de 2544 m, “cel mai înalt vârf din Carpaţi”, formează aşan numitul „vârf al României”), Gârdomanu, Podragu, Podragul, Valea Podragului, Alboti, Puteanu, Vârvu Bulii (Bâlii), Bala (Bâlea), Vârvu Misi, Piatra lui Tunsu (este vechea denumire a vârfului Negoiu, care are 2535 m), Şerboti, Parcaci, Gârbova, Olan, Budeslava, Surul (vârful Suru face parte din Munţii Făgăraş, are 2281m, la poalele lui este comuna Racoviţa), Gavan, Tătaru (vârful Tătaru face parte din Munţii Făgăraş şi are 1890 m), Dealu Fedeleşului (vârful Chica Fedeleşului din Munţii Făgaraş are 1820 m), Vâlcoi, Strâmban, Măgura, Dealu Domnişoru, Prislop, Presbi, La Vaca, Suica, Dealu Muncel, Dealu Voineagului, Galbinu, Groapa Sasului, Dealu Clăbucetului, Dealu Negovanului, Vârvu Conzului, Conza, Balintru gin Groapă, Ştefleşd (vârful Ştefleşti face parte din Munţii Lotrului), Cristeşd (vârful Cristeşti din Munţii Lotrului are 2233 m), Vârvu Tarni, Varvu Presi, Piatra Arsă, Larjile, Tâmpa, Tătaru, Poiana Muierii (vârful Poiana Muierii are 1756 m si se află pe teritoriul oraşului Petrila, HD), Smida Mare, Gura Potiecului, Bilile, Vârvu Auşhei, Curmătura, Şurian (în Munţii Şureanu sunt celebrele cetăţi dacice de la Sarmisegetusa-Regia, Costeşti, Blidaru, Piatra Roşie etc), Comărnicel (Bu departe de vârful Şureanu, care are 2059 m), Toia, Poienile Toii, Capu Şigorului, Vârvu Şigorului, Rotundu Şigorului, Frate Predeveleni, Dealu Babi, Munceli, Dealu Cioroşului, Sec, Dealu Barisului, Serp, Dealu Bilogului, Făgeţel, Dealu Onii, Curmătura, Sec (din nou), Zănoaga, Dealu Lazurului, Dealu Grunului, Valea Mire, Dealu Bultii, Drăgşan, Stănuleţ (vârf din Munţii Retezat), Piatra Albă, Platina (muntele Paltina are 2152 m, face parte din Munţii Retezat), Sturul (vârful Sturul are 2149 m, face parte din Munţii Retezat), Gridoman, Galbinu, Micuş, Dealu Bolzului şi Scărişoara Mare.

Avem, aşadar, un adevărat tezaur de toponime româneşti înregistrate de geograful austriac Ignaz Lenk von Treuenfeld (1766-1842). Este necesar un demers de constatare pentru a cunoaşte care denumiri se mai păstrează astăzi, unele le-am identificat, pentru orientare, în paranteze. La sud, Transilvania avea astfel, prin toponimia maiestuoşilor munţi, legătura durabilă şi neîntreruptă, de ţară românească cu ţară românească, în pofida graniţei oficiale de până la Marea Unire de la 1918.

Sarmisegetusa Regia, capitala Daciei, situată pe muntele Şureanu

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: