picătura de viață

de Irina Lucia MIHALCA

în fiecare vers suntem. totu-i acolo.
din adânc ies izvoarele la suprafaţă.
unde-i pânza freatică va fi şi viaţa
şi setea potolită şi multe altele.

sufletul călătoreşte acolo unde vede lumina.
eşti călătorul care îmi apari în cale.
cu nesaţ mă priveşti în unduirile de ape.
o apă vie din care vom bea
fără a ne mai fi sete.

vino, în tine sunt eu.
te doare ceva, dacă închizi ochii mă simţi.
ştii că fericirea şi suferinţa aduc
noi expresii ale spiritului.