Ţara Lăpuşului, comoară de secole a toponimelor româneşti (II)

Jurnal din anii ciumei Covid 19

de Vasile LECHINȚAN

„Ţesătura”, mai bine zis “broderia” de secole a teritoriului locuit de români cu toponime (nume de locuri din fiecare sat, târg, oraş), în toate provinciile româneşti, îşi aşteaptă încă cercetătorii. Visez la o astfel de lucrare, în zeci de volume, cu toponimia satelor din Transilvania (cu Maramureşul, Sătmarul, Bihorul, Aradul, Banatul, Caraşul), Moldova, Basarabia, Muntenia (cu Oltenia), Dobrogea, pe bază de documente istorice, atestate pe trepte de timp, lucrare de realizat, în colaborare, de lingvişti şi istorici. Când se va realiza acest deziderat, abia atunci putem spune că suntem o ţară aşezată. Şi mai ales astăzi este nevoie de aşa ceva, când şi la ţară, pe mulţi nu-i mai interesează cum s-au numit sau se numesc anumite locuri din satul respectiv, la şcoli nu se mai ocupă de acest tezaur minunat al colţului de patrie al fiecăruia, tezaur lăsat ca zestre de strămoşi. De precizat că toponimele culese de monograful comitatului Solnoc-Dăbâca, şi anume de Kádár József, au unele neclarităţi, apar cuvinte deformate, schimonosite – cum se zice în popor, culese greşit, din cauză că autorul nu stăpânea la perfecţia limba română şi paleografia. Am pus în paranteze drepte cuvântul corect, reieşit din altă treaptă istorică, dar şi cuvântul posibil, cu semnul întrebării. E necesară, aşadar, şi cercetarea surselor documentare originile folosite de Kádár József. Să urmărim, în continuare, pe sate lăpuşene, dispuse în ordine alfabetică, comoara limbii române istorice.

Libotin, com. Cupşeni

1766: Grui lui Poieni, Zăvoiu lui Timbuş, Răstoci, Rătunda, Valea Trestie, La Tier, Gura Văii Resulor, Vale Frasinilor, Gialu Corbului, Poienile Iosipeşti, Vale lui Magdo, Pădure între Libotine, Voie [Valea] lui Balc, Gialu Maluntui, Prisac, Râu Libotinului – pârâu.

1864: Valea Bârnelor, Faţa Lazurilor, Valea lui Balcu, Lazu lungu, Zăvoiu lui Blaznicu, Dealu Corbului, Rotunda, Valea Resitzelor, Valea Merilor, Fundătura, Roşicie, Valea Zimbrelor, Dosu lui Malden Budaie, Valea Rusului, Dealu lui German.

Măgoaja, com Chiuieşti   

1784: Carpini, Cupturi [Rupturi], Săcăturice, Osoaie, Vale Casilor, Bălţe lui Parduţ, Picioru Cornului, Vârvu Staniştii, Zogiabu, Cicere.

1819: Gialu Şlamului, Ticere, Galganţ [Gâlgăuţ?], Purcăreţ, Gura Cocii, Tenţ [Tăuţ?], Cobor, Gubelcş, Gârşob, Gialu Gligii, Rece, Râpa Botoaie, Toptile, Hornieţ, Dosu Corbului, Leorgiş, Gardu Ţarinii, Colnice, Baltă, Bilcea, Coca, Faţa Fauroaie, Coca Ciotului, Frâmtur, Moara Bembenilor, Cârpaci, Holbac, Iezune, Gialu Luptieştilor, Zăvoaie, Huciur, Prislop.

1864: Buduhala, Dealu Tiri, Poiniţa Pintii, Prislopu, Ticera, Cubelciu, Galganţ [Gâlgăuţ?], Dealu Mare Cărbuni, Rupturile, Alunişul, Purcăreţ.

Peteritea, com. Vima Mică

1864: La Coşere (odinioară loc de coşare de oi), arabil şi cositor; Dosu, arabil şi cositor; Dealu, arabil şi cositor deluros; Podu Rătund, parte de hotar de forma unui pod; Vâlceni şi Vaceni (în înţeles de Pârâul Vacii), odinioară loc comunal Pârâul Vacii: Sub Gial, parte de hotar unde Nechita Ghiran a găsit mai multe ciocane de bronz, dar vânzându-le, nu se mai ştie unde-s.

Poiana Blenchii

1591 (prima atestare documentară): Polyan, Pollyan – Poiana.

1602: Pojona – Poiana.

1620-ban* Blanka-Poján.

1703: Blenki Pojana – Poiana Blenchii.

1864: munţi: Teiu – munte cu ardere de var, Virvulu Plaiului, Dumbrava, Virvu Pleşiloru, Dealu lui Konţiş, Vârvu Cheluşilor [Căluşilor?], Vârvu lui Cernat, Dealu lui Ursan, Faţa Porcului, Faţa Rădăcinei. Izvoare, fântâni: Bulbucul a Teiun, Ceterna.

1850: Preluci, Valea Porccului, Ponoriţe, Valea Fălcuşii, Ptietrana, Şesu către Gâlgău, Rogina.

Poiana Botizii, com. Băiuţ

Sec. XIX: Săcătura, Săcu, Măgure, Cu Palgin, Gialu Vinului, Preşpecelire, Opcinile, Perşa şi Păcure – „care se remarcă prin izvorul său negru de sulf, folosit de locuitorii satului ca medicament”.

Răzoare, aparţine oraşului Târgu Lăpuş

1768: Baltă Roşie, Vadu Carului, Rămăsiţa, Certieze, Şugat, Gialu Macichi, Ocalie [Ocoale?], Balta Colacului, Grind, Comoriţe, Coasta Cornilor, Fundu Câmpului, Zălatruc, Hedrevoie, Zevoi, Gielniţe, Osoi, Zăpogie, Colibe Marcului, Rung [Runc], Gialu Stârcii, Dumbrava, Cârlegat – pârâu, Răstioş [Răstoci?], Duncsoara, Obreseni, Ocoale, Zăvoiu Roşi, La Păr, Lunca, Vârtop, Fruntura, Tiesties, Meteşc.

1864: Moara Besce, Frăsitura, Runc, Dumbrava, Săcătură, Dealu Maşchi, Vârtoapele, Lunca.

1898: Moara Bătrâna, Frânturi, Runc, Hedreoaie, Zăvoiu Jurchi, Gialu Maşchi, Vârtoape şi Lunca.

Sec. XIX: Valea Sănătorii, pârâu, pe latura căruia se află o mină de fier; Valea Hotarului şi Ursoiului, Valea Petrilor, Valea Vălenilor şi Văleni.

Rogoz, aparţine oraşului Târgu Lăpuş

1768: Şesu Purului, Râpa Buhii, La Orze, Valie Podului, Coaste, După Gard, La Rogoz, Plopti, Crou Petri, Rădăcine, Râpa Malului, Gialu Maniesii, Heianşa, După Vad, Dosu Focşii, La Laz, Albince, Gregine, Gialu Corbului, Mocira, Gura Hăiuşii, Ptietrişore, Vârvu Dobricului, Zăvoi, Gura Tinoschi, Prund, Albiştie, Stârcoaie, Tirose, Prive, Vârvu Prihodului, Valie Mândroaii, Rotunda, Mocira Ungurească, Gialu Cosorului, Ciorgău, Poienile Danciului.

1864: Valea Mare, Rotunda, Valea Purului.

Rohia, aparţine oraşului Târgu Lăpuş

1766: Cruce, Valea Ursului, La Manic, Valea Negrii, Poiana Mazerii, Poiana Rugului, Halaştău, Satu Bătrân, Moara Birăului, Liese, Gialu Popii, Bala [Valea?] Bogzi, Vâlcele, Zăpogie, Poderei, Corni, Hăitaş, Zlenmice, Copăcel, Şesu Sasului, Ceterna Rupturii, Gialu Parintului, Cestuţe, La Tabore, Vraniţe, Gialu Sasului, Topile, Leurdiş, Osoi, Moara Germăneştilor, Vârfu Umbrarului, Dimbu Căpşunilor, Dealu Dobrului, Tiertur, Ţiclei, Ponoare, Valea Bruzturibor [Brusturilor], Grueţ, Gialu Frigii, Bucimaş, Răstoace, Ţărmuri, Vadu Botii, Poieniţa Dăneştilor, Vârfu Aruncaşului.

1864: Dealu părinciului, Vârvu Aruncaşului, Valea ce lungă, Dealu Ursului, Valea Ursului, Dealu Dobrului, Valea Dobrului, Dealu Sasului, Valea Sasului, Picioru Mesteacănului, Dealu Negru, Valea Neagră, Dealu lui Onuţ, Valea lui Creţ, Dealu lui Petru, Valea Mare, La Vârvu Plaiului, Valea Mantie, Plaiu Dealu Mare, Gura Mazeriei, Ciubanca, Valea lui Balu, Dealu lui Vie, Valea, Beserioi, Zăpozele, Vâlcelele, Drumu Ţării, In Gura Luncii, Dosu Prisăcii, Rasadele, Valea Spinului, În Umbrariu, Picioru lui Hendelu, Calea Lată, Valea Părinciului, Valea Petricele, Vârvu Crucii, Vârvu Zăpozelor, Picioru lui Nistor.

Stoiceni, aparţine oraşului Târgu Lăpuş

1864: Şatra – deal, Zăpodie Rusului, Valea Martii, Valea Şogilor, Valea Gloduluj, Faţa Deacului.

1898: Prisaca, Soci, Măgura, Glod, Sub Şatra.

Strâmbu, com. Chiuieşti

1864: Gialu Mestiacăn, pădure de mesteceni; Paltin, pădure de fagi; Rătunda, lanţ de deal; Sibela, deal de păşune; Strâmbul, pârâu; Poiana Sasului, două locuri de fierărie; Iezuina, Bloja, Nieteda, „în mod tradiţional, gazda tâlharului Pintea” – scrie Kadar Jozsef.

(Va urma)

 

Ţărani din zona Lăpuşului, la târg de vite, în 1931

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: