Ţara Lăpuşului, comoară de secole a toponimelor româneşti (III)

Jurnal din anii ciumei Covid 19

de Vasile LECHINȚAN

Cu fiecare creaţie a altui sat în această lume fabuloasă a toponimelor româneşti intrăm parcă într-o poveste a limbii române de demult, cu urşi, lupi, zimbri, măguri, poieni, poieniţe, feţe de dealuri, feţişoare, alunişuri, făgeturi şi făgeţele, văi cu ulmi, plopişuri, frăsinişuri, leurdişuri, preluci, pâraie, izvoare, moine, obcine, obârşîi, dumbrave, şesuri, coaste, guri de văi, vâlcele, maluri, zăvoaie etc., totul înscriindu-se într-o poveste pe care o trăiau zilnic strămoşii noştri.

Să urmărim, în continuare, pe sate lăpuşene, dispuse în ordine alfabetică, comoara limbii române istorice.

Strâmbu-Băiuţ, com. Băiuţ   

1864: I. în partea Neamţ: La Toztile, Coasta Iegerii, Gura Vâlce Iegirii, Dimbu Părului, La Toderei, La Colibe, La Podu Stanchii, Niamţ, Pe Gialu Tisii, Fundu Vâlce Iegirii, Faţa Iegirii, Dâmbu Ruşiror [Ruşilor] (dâmbu ruşilor – explicaţie Kadar), La Tăuri, Sub Dâmbu Ruşilor, Dâmbu Morii.

II. În partea Măgura: Faţa Ursului, Poieni, La Poiana, Spre Hodabana, La Jezuni, La Gropa Rotului, Sub Dial, Valea Tomii (pârâul lui Toma), La Gardu Ţarinii (grădină oprită), Pe Optime, În Branyiste, La Dosu Aluniş, La Dâmbu Lupului, Coaste Goroncitilor, Dâmbu Petrii, Valea Alunişului, La Aluniş.

III. În partea Arad: Valea cu Cordiş, Poieniţa Costenuşii, La Arad, Dâmbu Bocşii, Vâlce Aradului, Păducel, La Dimburi, Dosu Păducel, Faţa Dialului, La Săcătura, La Plopti, Groapa cu Cireşi.

IV. În partea Loze: Fundu Purcăreţului, Pe Dial, Loze, Sub Gropa Panii („în valea Ana”), Dâmbu Rantii, La Mănăstrie [Mănăstire?]], La Valea Rantii, Pe Dial, Săcătura Dumnezeu („la secătura lui Dumnezeu” – explică Kadar), Pe Moine, Rumpe Capu („rupt la capul acestuia”).

V. În locul Feţe: Dâmbu Rantii, Braşău, Feţe, La Şteni, La Ruztur [Rupturi?], La Frâmtur, Săcrătura [Săcătura?] Danciului, La Arie, La Săcătura, Iletur, Neamţu.

1898 Pâraie: Valea Strâmbuli [Strâmbului?], Valea Cordiş, Valea Alunişului, Valea Tomii; munţi: Neteda. Măgura, Faţa Dealului, Dâmbu Scvazii, Botenilor, Moarei.

Suciu de Jos

1715: Muncel, Câmpul Muntiani, pârâul Dobra, Runcul, tăul lui Nistor, Obreji, Zăvoi, Jgiab, Laz, Leorda, pârâul Comarnic, Bucium, Svoristie, Făgieţel, culmea Hudra, pârâul Stroia, Fraxanaş [Frăsiniş?].

1762: Poiana lu Petru, Şesu cel Mare, pârâul Soci.

1819: Subt Coaste, Strâmtori, Cireş, Tarniţe, Gura Barloi, Gura Văii, La Alac, Mocier, Lupoaie, Obrejele, Ciorgen [Ciurgău ?], Cruce, Moinie, Vuron [Vârvu ?] Jurgichi, Moara.

1864: Vedinoaie (“locu vederosu”, cel mai înalt loc din hotarul satului), Ciungaia, Baie, Dobra, Burloaie, Lupoaia, Obreje, Şesu din Sus, Şesu din Jos, Valea lui Saleu.

Suciu de Sus

1743: Valea Largă – pârâu, Runc, Groapa Blojului, Ruh [Râu?] – pârâu, Gialu Şpanului, Permiţe, Glodişor, Valea Boului, Valea Şeleşti [Săliştii?], Locina, Cotroc, Leorgiş, Gialu Borila, Preluci, Bucium, Brustur, Şărpoaia, Mocina, Cocoiţa, Copăciţa.

1756: Gialu lui Borilă, Poiana, Burzoalui, Strâmba, Pântiecos – loc cositor, Dumeasa, Şerpoaie, Săcătură, Hetiului, Gura Periacului, Ciupei, Troian, Dumbrava – pădure, Buncur, Calea Lărgii, Gialu Văsi, Obârşie, Feţisoare, Podu Vimamilui – pădure, Zăvoaie.

1769: Gialu Poieniţii, Glodişor, Preluci, La Cocoşiţa, Strâmba -pădure, Rupturi, La Alac, Gialu Şpanului, Luncă, Vaduri, Gialu Oprişchi, Troianul, Săcătura, Jurji, Valea Ţibleşului – pârâu, Strâmba, Chipeciţa, Prehogiştie, Trestie, Şerpaia Mare şi Mică, Breaza, Periac – păduri

1772: Rin [Râu] Suciului – pârâu, Gura Văii Sorbului, Poiana Lacului, La Ripon, Dudesc.

1864: Periac, Breaza, Şerpoaia, Tristia [Trestia], Valea Morii, Prihodiştea, Larga, Valea Ulmilor, Copacişea, Strâmbuei, Troian, Valea Malului, Valea Caseloru, Valea Groşiloru, Glodu, Picioru Niamţului.

Târgu Lăpuş

1769: Kis Lunka –Lunca Mică.

1864: Rogozsán mezeje – Câmpul lui Rogojan, Fundătura.

1898: Fundătura.

Celelalte toponime sunt maghiare.

Ungureni, com. Cupşeni

1771: Izvor, Pogieru Jezurului, Plai, Coasta Cherhaţca, Comornic, Libotinel- pădure, Izvoru Coşului, Izvoru Rău.

1773: Valea Măgurii, Pogiyerău, Valea Gheţarului, Valea Ptietrilor, La Libotine, Bolboc, Zăpogie, După Gard, Scârţe.

1898, izvoare: Izvoarie Mari, Luncuţa, Picioru Movilii.

Locuri de hotar: La Poienile Budii, Şdeab, Zăpodea, Chenidruici, Curmătura, Pleşa, Dosu Petracului, Zdârcea, Sibila, Picioru Lung, Dosu Izvorului, Obcina, Izvoru Mare, Dealu Bacularului [Păcurarului?], Măgura.

Vălenii Lăpuşului, com. Coroieni

1779: Valea Mare – pârâu; Molduţa, Faţa Ticerii, Picioru Cozmi, Picioru Ploiu, Gial Mare, Gruiu Rotund, Cuierbile, Ursoaie, Dgialu Ulului [Uliului?], Balota, Costiceri, Dgialu Câmpului, Osoi – părţi de pădure, Dumbrava, Dosul Moşi [Moşii?], Ponoriti, Tinosi, Zăpogie, Coasta Pietrilor, Coasta Bancoilor, Gialu Maşchii, Coasta Erudşi [Ierugii], Stireş, La Haleu – părţi de pădure.

1898: Valea Ponorâtii, Frântura, Dealu Ierujii – părţi de hotar, Valea Ariilor – „loc bun de cultură pentru grâu, aici se obişnuieşte să se treiere şi de aici denumirea de arii”, Valea Vadurilor – „pârâu care se uneşte cu pârâul Valea Mare în partea de sus a satului şi trece prin sat”, Valea Moşii, Valea Ponitii, Valea Lupului şi Valea Petrilor, izvoare şi pâraie.

Fragment de pictură interioară la biserica de lemn, românească, din Lăpuş (sf. sec. XVII – încep. sec. XVIII)

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: