O prietenie „de virtute”!

de dr. Teodor ARDELEAN
     Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare
     Redactor-șef al revistei „Familia română”

acad. Nicolae Dabija și dr. Teodor Ardelean

În urmă cu o săptămână primeam de la Chișinău, Filiala „Maramureș”, vestea că academicianul Nicolae Dabija și-a luat zborul spre înălțimi celeste. O moarte neașteptată, un tribut al tribunului plătit pe noul altar „COVID”, o pierdere greu de cuantificat acum, un gol uriaș pentru sufletul românesc în mare-lucrarea-lui!

L-am cunoscut în ianuarie 1991, la Chișinău, la Troița dusă de noi spre cinstirea lui Eminescu. Apoi la „Independență”, la „prima zi” a limbii române, la inaugurarea bibliotecilor „Transilvania” și „Maramureș”, la alte evenimente importante cultural, întinse pe acești ultimi treizeci de ani, cu deosebire la lansările cărții „Ochii Basarabiei” a lui Gheorghe Pârja, editată de biblioteca băimăreană în tiraj esențial, cu prefața transmisă de „fratele Nicolae” și cu postfața subsemnatului. 

Consecutiv anunțului au început să curgă evocări și panegirice, unele de nuanță biografică, altele mai cursiv-axiologice, inclusiv texte encomiastice, toate construind un tablou de epitaf hiperbolizant, demn de un corolar cărturăresc veritabil.

Sub presiunea emoțiilor acelor zile am început a categorisi sintagmele memoriei mele personale, iar drept rezultat am concluzionat că între mine și Nicolae Dabija n-au fost nici granițe de timp și spațiu și nici apropieri de tip hedonisto-hermesian. Era cu trei ani mai timpuriu (n. la 15 iulie 1948 în satul Codreni, raionul Cimișlia) și, judecând elastic timpul, pot să zic, cu o mână la tâmplă și una pe inimă, că în fapt „l-am cunoscut” când i-am citit primele articole în „Literatura și Arta”, la care eram abonat în celelalte vremuri, când apărea cu caractere chirilice. Semnatar al Declarației de Independență, Nicolae Dabija a fost un tribun modern veritabil, în mintea mea rămânând și vocea și ideile sale de la Mitingul din 27 august 1991 din Piața Marii Adunări Naționale, unde și eu am fost la tribună și am cuvântat! În anii din urmă, cel mai des ne-am întâlnit la Academia Română, al cărui membru de onoare a fost ales în 2003. Oricâte crâmpeie de relație, mai recente, se ridică la nivelul evidenței, rămân statornic în apreciere că adevărata „culme istorică” a fratelui Nicolae de la Chișinău și cea mai glorioasă filă biografică rămâne momentul în care, sub conducerea sa, revista „Literatura și Arta” depășea tirajul de… 260.000 de exemplare! Și ce exemplare!

În lucrarea sa „De amicitia”, Cicero, sub inspirație aristotelică, distinge trei tipuri de prietenii. „De utilitate”, „de plăcere” și „de virtute”. Mi-am adus aminte de Cicero gândindu-mă la părintele fondator al dezbaterilor și teoretizărilor despre prietenie, care și-a învățat contemporanii (iar lecțiile lor au ajuns până la noi) că prietenia este deasupra celorlalte „fapte lumești”, vizând în primul rând virtuțile majore și sociabilitățile nobile. Am fost întotdeauna de acord și în acord cu confratele Nicolae Dabija în toate întreprinderile noastre, exprimându-ne totodată, reciproc, afecțiunea civică și prețuirea de tip academic. E o formă de împărtășire care cultivă caratele armoniei umane, cu toate elementele componente care vizează buna credință, integritatea, frumusețea gesturilor, îndreptățirea, statornicia, bunătatea. Cu alte cuvinte, concretețea drumului de la „bonorum” la „honorum”!

O concluzie, pe care o puteți considera radicală, mi se așează lângă aceste elemente de axiologie țintită. Cred (și rămân încremenit în acest tip de evaluare) că prieteniile bune reprezintă chiar un factor de potențare a energiilor, un mijloc de ordonare subiectivă a realităților sociale, un fel de ajustare structurală în vederea dobândirii calității supreme de „ființă înfrățită”.

Acad. Nicolae Dabija
(n. 15 iulie 1948 – 12 martie 2021)

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: