Ţara Lăpuşului, o ţară de români înnobilaţi (II)

Jurnal din anii ciumei Covid 19

de Vasile LECHINȚAN

Statutul de ţară românească demnă pe care o avea prin secole Ţara Lăpuşului era dată, desigur, şi de acei români liberi, înnobilaţi mai ales în secolul frământat al XVII-lea transilvan. Principii Transilvaniei nu aveau cum să nu răsplătească mai cu seamă pe puşcaşii lor ce apărau cetăţile Gherlei, Dejului, Chioarului, sau participau la războaie şi la expediţii militare, dând dovadă de curaj şi de fidelitate faţă de ţară şi faţă de principi. Să ne imaginăm astfel pe un mic nobil român (un fel de chiabur, cum i se zicea unui ţăran mai bogat până la colectivizare), scoţându-şi din ladă hainele cele bune şi banii, înarmându-se cu arcul cu săgeţi şi puşca, luându-şi rămas bun de la soţie, copii, mamă, bunică, îndreptându-se cu sluga sa, tot înarmată, spre tabăra militară şi de acolo la război, sau la expediţii militare în Ţara Românească, în Polonia şi în alte locuri îndepărtate. Aceasta era datoria nobililor de atunci, inclusiv şi a celor lăpuşeni. Sigur că majoritatea ţăranilor erau iobagi şi în Ţara Lăpuşului, la marea nobilime maghiară. Dar ei aveau în nobilimea românească mereu o raportare de viaţă liberă, neaservită, şi astfel căutau mulţi să iasă din această stare de aserviţi şi fenomenul înnobilării este presărat pe tot întinsul secolului al XVII-lea mai ales. Să trecem în revistă câteva familii de nobili români, pe sate lăpuşene, dispuse în ordine alfabetică.

Baba, com. Coroieni

1405: Prima atestare documentară; se presupune că acest sat românesc a fost întemeiat de un cneaz – afirmă Kadar Jozsef.

1553: Aparţine de cetatea Ciceului; voievod era Ioan Maxin şi cneaz Todor.

1590, înainte de -: Principele Sigismund Bathory donează Baba lui Petru Maxin din Drăghia.

Băiuţ, comună 

1770: Ladislau/Vasile Pop de Rogoz deţinea o proprietate în Băiuţ pe linie maternă. (Familia de nobili români Pop de Rogoz deţinea diplomă de înnobilare de la regele Matia Corvinul, confirmată de Maria Christierna, de Sigismund Rakoczi şi de Gabriel Bathori. Avea ca blazon – una din ramurile familiei – un scut de culoare albastră cu un urs ce ţine o cunună verde în braţul drept. Familia Pop de Rogoz s-a răspândit mai ales în Câmpia Transilvaniei, dar şi în Sătmar până la 1900, inclusiv în Sântioana, comuna Ţaga, şi foarte probabil de aici se trage actualul preşedinte al Academiei Române, Ioan-Aurel Poo, dacă nu cumva din cealaltă familie de nobili români Pop, stabilită în Sântioana, şi anume Pop de Mireşu Mare, înnobilată la 1666 de principele Mihai Apafi).

Imagine din Boiereni, sat de nobili români din Ţara Lăpuşului

Boiereni, aparţine oraşului Târgu Lăpuş

1584 (Prima atestare documentară): probabil a fost întemeiat de un cneaz român pe nume Boier (afirmaţia lui Kadar Jozsef).

1590: Este stăpânit de nobilul Ştefan Boier.

1611: Este înscris în stăpânirea fiului lui Ştefan Boier, Toma, şi a fiicelor sale Ana şi Zamfira (Szafira).

1656: Grigore Man, puşcaş, a primit în sat o proprietate, fiind înnobilat de Gheorghe Rákóczi al II-lea. În 1751, unul dintre descendenții săi, pe nume Vasile (Vaszi), care era și preot al satului, şi-a dovedit nobilitatea (după aproape o sută de ani), atestând că este fiul lui Alexa, fiul lui Ignat, fiul lui Gheorghe, fiul lui Todor şi acesta fiul lui Grigore, cel care care a dobândit nobilitatea. Aşadar, lanţul era: Grigore – Todor – Gheorghe – Ignat – Alexa – Vasile, pe timp de 100 de ani.

1658: Gheorghe Rákóczi al II-lea înnobilează pe puşcaşii români Grigore Man, Nichifor Timbuş, Todor Pop, Mihai Boier şi Simion Rogozan, care au slujit la Cetatea Chioarului, ca puşcaşi verzi, şi la data înnobilării slujeau la Cămara fiscală princiară din Dej. Principele Acaţiu Barcsai le-a confirmat nobilitatea.

1662: Principele Mihai Apafi a scutit de dări pe puşcaşul Ioan Ştefan din Boiereni, pe moşia sa. În localitate este atestată o moşie nemeşească a familiei Rogozan sau Rogojan.

1664: Principele Mihai Apafi înnobilează pe iobagii din Boiereni Ioan, Vasile şi Gheorghe Fodor şi pe Teodor şi Toma Petruţ.

Cca 1703: Proprietari cu titlu de nobili sunt: Toager Fodor, Ştefan Pop, Dănilă Rogozan; drabanţi puşcaşi: Filip şi Iuon Ştefan, Simion şi Dumitru Rogozan, Mihai Zob şi Todor Man.

1713: Proprietari nobili cu o moşie sunt: Todor, Pop, Mihai şi Bartolomeu Rogozan, familia Man şi în 1716 familia Filip.

1812: Este menţionat proprietar Nistor Cupşa.

1838: În Boiereni sunt 6 nobili scutiţi de dare şi 95 de nobili cu dare, toţi români, dar nu ştiau scrie.

1866: Proprietari cu drept nobiliar în Boiereni: 42 din familia Pop, 30 din familia Bud, 12 din familia Man, 6 din familia Boier, 4 din familia Petruţ, câte 3 din familia Martin şi Chindriş, câte 2 din familia Fodor şi Micheş şi unul din familia German.

Borcut, aparţine oraşului Târgu Lăpuş

1553: Satul aparţine de cetatea Ciceului, cneaz al satului era Trif. Satul este de la început românesc, scrie Kadar Jozsef. Nu au fost nobili români în sat, satul era iobăgesc.

(Va urma)

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: