Somn lin și împăcare, Adi Pop….

de Nicolae SCHEIANU

Adrian Pop_primavara_2014_Copalnic Manastur

„Ne mor prietenii, ne mor/ murim și noi în moartea lor”…. „Ne ducem toți, câte puțin mereu/ către-un liman de tihnă și-mpăcare”… Păunescu și Esenin – doi mari poeți pe care Adi Pop – prietenul meu, cu care mergeam primăvara să bem sevă de mesteacăn pe culmile Prelucilor – îi iubea cu precădere, așa cum iubea lumea folkului, a versului cantabil, în stare să miște din rădăcini resorturile adânci ale sufletului uman.

A fost un visător și în lumea asta visul e de multe ori o pedeapsă, o himeră care te ademenește în ținuturile ei fără să te mai lase să te întorci la ai tăi, fără să te cruțe. Îi plăcea să vadă lumea în mișcare, pentru că visul e mișcare, e căutare și el era, în același timp, în căutare de sine. Avea o inteligență sclipitoare și ar fi fost în stare de sinteze și de apropieri spirituale originale pe care le-ar fi putut face cândva, dacă „timpul ar mai fi avut răbdare” cu el. Sau el – cu timpul…

Nu știu dacă era împăcat cu cele de dincolo, cu cele ale lumilor stelare. Nu e ușor, așa cum nimănui nu-i e ușor. Zilele astea s-a dus la cele veșnice un alt prieten drag, din Bistrița, pe care și el îl știa: Cristi Miloș. Și Cristi era un călăreț de himere. După ele am umblat ani întregi prin bodegile de pe toate străzile și bulevardele Bistriței în anii de demult ai tinereții noastre, înainte și imediat după Marea Aglomerație din Decembrie 1989. Ne însoțea, aproape mereu, prietenul nostru minunat Luca Onu, și el dus în lumea umbrelor și luminilor. Îi povesteam despre ei ca despre niște frați pentru că le știa cărțile și poveștile. Căci totul se duce în poveste… Adi este, și el, acum o poveste frumoasă a noastră, care se odihnește, din nefericire prea devreme, la umbra unui nuc, în cimitirul aflat nu departe de casa în care a copilărit… Nopțile doar sunt prea lungi și prea reci acolo. Adi nu e doar umbra unei amintiri – e viu și va rămâne așa multă vreme în memoria și în sufletele noastre. Pe 30 martie ar fi împlinit 49 de ani – dar roțile cerului și ale lumii s-au învârtit prea repede pentru el, luându-l prea grăbit în călătoria care începe așa de trist și de frumos: „Mă luai, luai….”. Somn lin și împăcare, Adi….

Nicolae Scheianu_Adrian Pop_Copalnic Manastur_acasa
Nicolae Scheianu și Adrian Pop

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: