Monumentele Mihai Eminescu și Monumente și plăci comemorative pentru germanii din România deportați în ianuarie 1945 în Uniunea Sovietică

de dr. Vlad BONDRE

În anul care a trecut, biblioteca noastră a primit în dar multe mii de cărți, din variate domenii ale vieții spirituale. În Cronica instituției se consemnează „toate aceste daruri de suflet” pentru a oferi posterității dovezi clare ale relației complexe instituție-utilizatori.

De data aceasta remarcăm două lucrări aduse în dar de dl. Dorin Dărăban din Satu Mare, un vrednic cercetător pe tărâm cultural. În 28 ianuarie 2020, domnia sa a fost mesagerul Forumului Democratic al Germanilor din Județul Caraș Severin care împreună cu Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița și sub egida Editurii „Banatul Montan” au publicat cele două lucrări de mare valoare documentară.

Albumul Monumentele Mihai Eminescu al autorilor Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla, apărut în anul 2018, propune o panoramă reprezentativă a monumentelor închinate marelui poet, Mihai Eminescu, a tentativelor atâtor mari artiști de a descifra absolutul eminescian și de a se exprima pe ei înșiși în același spirit, ca dialog necesar în interiorul eminescologiei. Chipul lui Mihai Eminescu reprezintă o supremă și necesară atracție pentru a reuși întâlnirea profundă cu chipul geniului, cu înțelesurile sale ample și esențiale, de aceea, busturile, efigiile și statuile închinate poetului național au un impact special cu publicul. Din acest considerent, dorința artiștilor români a fost de a evidenția simbolul eternității în cele mai înflăcărate forme, a căror sensibilitate să potențeze sentimentul demnității și a esenței spiritualității românești.

În ceea ce privește albumul de față, constatăm lipsa unor monumente, cum ar fi: bustul lui Mihai Eminescu din fața Școlii Generale „Mihai Eminescu” din Săliștea de Sus – opera sculptorului Ioan Marchiș, și cel de la intrarea în Parcul Grădina Morii din Sighetul Marmației – opera artistului Mihai Borodi, nefinalizată încă. Prin aceasta semnalăm editorilor cele două omisiuni, cu încrederea că în ediția viitoare, ce este în lucru la ora actuală, vor fi cuprinse.

Al doilea album, Monumente și plăci comemorative pentru germanii din România deportați în ianuarie 1945 în Uniunea Sovietică, prezintă o expresie a traumei ce a marcat până în ziua de astăzi generația care a fost victimă acestor deportări. Impresionante prin stilistica lor și amplasate în preajma bisericilor, cimitirelor sau în centrele comunelor, monumentele și plăcile comemorative documentate în acest album reprezintă o continuare a comemorării celor peste 70.000 de femei și bărbați deportați la muncă silnică în peste 85 de lagăre de pe teritoriul Uniunii Sovietice. Prezente în Banat, în Transilvania și în alte localități românești părăsite de populația germană aceste monumente vădesc consecințele unor ordine care au încălcat atât dreptul internațional, cât și demnitatea umană.

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: