Octavian Şireagu, un poet sătmărean născut la Potău și absolvent al Colegiului Național „Gheorghe Șincai”

Octavian Şireagu
(1901-1986)

de dr. Viorel CÂMPEAN și dr. Marta CORDEA

S-au împlinit recent 120 de ani de la nașterea omului de cultură Octavian Șireagu. Poet și eseist, remarcat însă îndeosebi ca traducător, fiu al învățătorului Petru Șireagu și al Aureliei Manu, s-a născut la 21 martie 1901 în Potău, jud. Satu Mare, având prenumele la naștere Iosif Octavian.

A început studiile gimnaziale la Liceul călugărilor minoriți din Șimleu Silvaniei, iar după aceea la Liceul român de stat „Gheorghe Șincai” din Baia Mare (1912-1920), în prezent, Colegiul Național „Gheorghe Șincai”.

Cât a studiat la Baia Mare, s-a remarcat printre elevii care au activat în Societatea de lectură „Gheorghe Șincai”. A fost student la Facultatea de Litere și Filosofie din Cluj, obținând diploma de licență în ianuarie 1928, o dată cu Iustin Ilieșiu. A debutat publicistic în paginile revistelor „Sălajul” (Zalău), „Gazeta de Duminică” (Șimleu Silvaniei) și „Renașterea” (Baia Mare). Încă din anii studenției a colaborat la prestigioase publicații: „Societatea de mâine”, „Gazeta ilustrată”, „Patria”, „Tribuna”, „Steaua”, „Viața ilustrată” (Cluj), „Familia” (Oradea), „Observatorul” (Beiuș), „Progres şi cultură” (Târgu Mureș), „Adevărul literar și artistic”, „Viața literară”, „Vremea”, „Floarea de foc”, „Rampa”, „Epoca”, „Cuvântul”, „Curentul” (București).

Câteva din poeziile sale au fost traduse în limba maghiară de Dsida Jenő, Florián Tibor și Király László. La rândul său, a tradus din poeții maghiari: Kosztolányi Dezső, Bartalis János, Kibédi Sándor, Áprily Lajos, Olosz Lajos, Dsida Jenő, Szemlér Ferenc, Kiss Jenő. Au fost consideraţi, împreună cu Avram P. Todor, „constructori de punți pentru relațiile româno-maghiare dintre cele două războaie mondiale”.

A scris mai multe volume de versuri: „De vorbă cu mine”, versuri albe, Cluj, 1924; „Pe aripa sufletului”, poeme, Cluj, 1926; „În umbra lui Crist”, poeme, Cluj, 1933, recenzat de Victor Beneş; „La pîndă de lumină”, Cluj, 1977, volum prefațat de către Victor Fanache.

O realizare a sa, de însemnătate, a fost antologia „Noua lirică ardeleană”, apărută în anul 1935 cu prefața lui Ion Valeriu, în care sunt selectate poezii din 25 de poeți ardeleni, Octavian Șireagu introducând și traduceri din poeții maghiari József Attila, Mécs László, Komor András, Simion András. De notat că volumul conține 25 de portrete realizate de către cunoscutul pictor născut pe meleagurile Oașului, Ioan Țânțaș și cu o prefață de Ion Valerian. Menţionăm că acest volum se află şi în colecţia „Nae Antonescu” a Bibliotecii Judeţene Satu Mare.

Stăpânea și limba italiană astfel că a tradus din Giuseppe Valentini: „Adu-ţi aminte!”. Dar, șirul traducerilor nu se oprește aici, pentru că a mai tălmăcit și din opera unor scriitori precum: Linuccia Saba, Carlos Drummond de Andrade, Amy Lowell.

Un impresionant text a scris despre dr. Vasile Lucaciu, cu care avea un element comun, printre altele, satul Potău. Reproducem aici doar primele două paragrafe ale articolului: „Aveam vreo doisprezece ani, când îl văzusem întâi, la o sfințire de biserică. Mi-l arătară plini de mândrie părinții, zicându-mi: «Iată, dragu tatii, acesta-i părintele Lucaciu, pe care l-au hărțuit și închis de atâtea ori Ungurii». Are un glas minunat și o limbă de aur, adaose cu sfiiciune, Mama. Lucaciu! Lucaciu!, șopti cuprins de evlavie exodul admiratorilor”. L-am privit atunci cu curiozitatea specifică a unui copil, care în calitate de sătmărean, auzise adesea despre acest mucenic scăpărător al aspirațiilor noastre naționale, privirile căruia îți deschideau în suflet toate zăgazurile iubirii de neam. Apoi a dispărut în norodul credincioșilor, sosiți din cele mai îndepărtate comune, pentru a vedea și asculta cu o cucernicie sfântă pe acest Demostene al Românilor, aruncați în cavernele istoriei”. 

A fost profesor la Colegiul Reformat „Bethlen” din Aiud, iar după aceea la Cluj. A decedat în anul 1985.

Au rămas în urma lui numeroase manuscrise, printre care și antologia „Lirici maghiari din Ardeal, de la Janus Pannonius, Ady Endre și József Attila până la a doua generație a «Forrás»”, care se pare că era prefațată călduros de Emil Isac.

În aprilie 2006, pe fațada căminului cultural din Potău, a fost dezvelită o placă memorială în cinstea acestui fiu al satului, cu această ocazie Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional a Judeţului Satu Mare editând și un pliant dedicat vieții și activității celui sărbătorit.

Bibliografie:

Liceul „Gheorghe Șincai” Baia Mare. 75, Baia Mare, [Proema], 1994, p. 27.

Anuarul Universităţii Ferdinand I Cluj, pe anul școlar 1927/28, publicat de G. Bogdan-Duică, rectorul anului, Cluj, Librăria R. Cioflec, 1928, p. 145.

„Chemarea”, Cluj, an V, nr. 9, 2 martie 1930, p. 2.

„Gazeta ilustrată”, Cluj, an I, nr. 3, decembrie 1932, p. 12; Ibidem, an II, nr. 6, iunie 1933, p. 122; Ibidem, an V, nr. 3-4, martie-aprilie 1936, p. 63.

Kölló Károly, Confluențe literare: Studii de literatură comparată româno-maghiară, București, Editura Kriterion, 1993, p. 234.

Todor, Avram P., Confluențe literare româno-maghiare, îngrijirea ediției, note și prefață de Dávid Gyula, București, Editura Kriterion, 1983, pp. 6-7.

Vulturescu, George, Cultură şi literatură în ţinuturile Sătmarului. Dicţionar 1700-2000, Satu Mare, Editura Muzeului Sătmărean, 2000, pp. 228-230.


Sursa: Biblioteca Judeţeană Satu Mare – Secţia „Colecţii speciale”

Redacția „e-Bibliotheca septentrionalis”
Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare – ROMÂNIA

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: