Ţara Chioarului sau a Cetăţii de Piatră, comoară de secole a toponimelor româneşti (I)

Jurnal din anii ciumei Covid 19

de Vasile LECHINȚAN

Ţara Chioarului continuă spre vest pe Ţara Lăpuşului, având la nord Maramureşul şi la sud şi vest Sălajul, fiind denumită astfel după cetatea Chioarului de altădată, situată pe malul râului Lăpuş. A fost, în trecutul istoric, o „ţară” românească cu o individualitate distinctă prin frumuseţea geografică şi etnografică, prin nobilimea românească liberă chioreană, prin faptul că regele Ungariei Ludovic I (1326-1382, rege al Ungariei între 1342-1382 şi al Poloniei între 1370-1382), fiul lui Carol Robert de Anjou, a donat Chioarul, cetatea şi satele aparţinătoare, în 1367 voievodului român Drag şi în 1378 voievozilor români Balc şi Drag din Maramureş, care aveau atunci o mare autoritate politică în zonă. În 1566, este atestat faptul că Țara Chioarului era împărţită în voievodate româneşti. O parte din localităţile Ţării Chioarului de altădată sunt azi în judeţul Sălaj şi o parte în judeţul Maramureş. Partea care era în fostul judeţ Solnoc-Dăbâca face obiectul cercetării de faţă, deoarece aceste localităţi sunt trecute în lucrarea lui Kádár József intitulată Szolnok-Dobokavármegye monographiája [Monografia comitatului Solnoc-Dăbâca], volumele I–VII, apărute la Dej în 1900–1901.

Să urmărim, pe sate chiorene, dispuse în ordine alfabetică, comoara limbii române istorice, a toponimelor româneşti, culese de Kádár József din documente din secolele XVIII-XIX.

Băbeni (azi comună, SJ)

1722: Ruptura, Coasta lui (Kosztaluj), Balta, Firnatic (Firnatik), Balna, Răstoaca (Resztoka), Glodului (Gloduluj), La Cliţ (La Klitz), După Gruiţi (Dupa Gruicz), Crincesoara (Krincseszora), Vâltoare (Vultore), Dâmb (Dimb), Vaduri, Topnila (Topnyila), La Gardu Ţarinii (La Gordu Czarini), Acastauă (Akasztova), Faţa Lacului (Fácza Lakuluj), Fântâna Cornii (Funtina Korni), Rostocuţa (Rosztokucza) etc.

1864: Braniştea din Jos (Branyistya din zsosz), Faţa Alacului (Fácza Alakuluj), Tabla Goronilor (Tábla goronyilor), Tabla Vadurilor (Tábla Vadurilor), Tabla după Şes (Tábla dupe seszu), Braniştea (Branyistya).

Bârsăuţa ( azi com. Ileanda, SJ)

1715: Poieniţă (Pojnicze), Dosul Besericii (Doszul Beszeritsi), Dosul Văzuminilor [Iezuinilor] (Doszul vedzuminilor), păduri.

1770: Dosu Jezunilor [Iezuinilor] (Doszu Zsezunyilor), Valea Alunişilor (Valye Alanyisilor) – păduri.

1898: Vârvu Dosului (Vurvu Doszuluj), Gialu [Dealu] Lezuţu (Gyalu Lezuczu), Săcădat (Szakadat), Bârsăuţ (Borszoucz).

Berinţa (azi com. Copalnic-Mănăştur, MM)

[Cca. 1898]: Merizoi (Merizoj), Vârvu Cărbunariului (Virvu Karbunariuluj), Roşia (Rosia).

Bizuşa-Băi (azi com. Ileanda, SJ)

1864: Funduşa Beşeştilor (Fundusa Besestyilor), fost odinioară al familiei nobiliare Beşe.

Boiu Mare (azi comună, MM)

1756: Cornea (Kornya), Stâne (Sztine), Dosu Peşterii (Doszu Pestiri), Pripor şi Gruieţe (Grujecze) – păduri; Gialu [Dealu] Niegurii (Gyalu Nyeguri), La Vâltoare (La Vultore), Valea Şovarului (Valye Sovaruluj), Gialu [Dealu] Morii (Gyalu Mori), Topliţa (Toplicza), La Şanţ (Le Sancz), La Poiana Hordon (La Pojane Hordon), Vadu Ursului (Vadu Urszuluj), Presaca (Preszáka).

1761: pârâul Bulbuc (Bulbuk).

1864: Faţa Ungiului [Unghiului] (Facza ungyuluj), La Şanţ (La sáncz), Crucea lui Craiu (Krucsa luj kráju), La Peşteră (La pestyire), Vârvu Jorjului (Virvu Zsorzsuluj), Satu Petri (Szátu Petri), Bulbucu (Bulbuku), Valea Sacă (Valea Száké).

Brebeni (azi com. Cerneşti MM)

1770: Furca Văii (Furka Voj), Săcătura (Szeketura), Zăpode (Zepode), Poiana lui Ciurchiş sau Ciurtiş (Pojána luj Csurkis vagy Csurtyis), Vâlceaua (Valcsava), Sub Goze (Szub Goze), Tiertiu Simeniesii (Tyertyu Szimenyeszi), Gredine, Dosuri (Doszuri), Branişte (Branyistye), Supt [Sub] Pleş (Szupt Ples), Obcine (Optsine), Stanişte (Sztanistye), La Monie (La Monye), Zăvoaie (Zevoje), Treşnire (Tresnyire), Toptile (Toptyile), Bligiriţe [Blidiriţe] (Bligyiricze), Plop, Poieniţă (Pojnicze), Fătăciuni la Halaştău (Fetecsuny la Halastou), Sub Suoş (Szupt Szuos), La Rupturi (La Ruptur), Valea Fânaţelor (Válya Funaczilor), Valea Brebului – pârâu (Valya Brebuluj patak), Gialu [Dealu] Frasănului (Gyálu Fraszenuluj), Pederiţe (Pedericze), Fundătura (Fundetura), Laz (Láz), Supt [Sub] Soci (Szupt Szocsi), Telhenoaie (Telhenoje), Cărare (Kerare), Tertiu lui Zupuţ (Tyertyu luj Zupucz), Petriş (Petris), Supt [Sub] Loze (Szupt Loze), La Cireş (La cseres), Glod, Vârvu Şuvarului (Vurvu Suvaruluj), Dumbrăviţă (Dimbrevacze), Poiana Bobanului (Pojána Bobanuluj), Grajdului (Grasduluj), Ferăciuni (Ferecsun), Gardu Ţarinii (Gardu Czarim), Faţa Custănzăru (Facza Kusztenzeru), Baba Cozmii (Baba Kozmi), Podurei (Podurej), Soboieni (Szobojeny), La Mol (La Mol), Vârvu Coastii (Vurvu Kosztyi), Tertiuţ (Tyertyucz), Copăcel (Kopocsel),, Buciumi (Bucsumi), Gura, Colnic (Kolnyik), Iezuni (Jezuny), Drumu, Poiana Horgaşenilor (Pojána Horgasenilor), Delniţă (Delnicze), Tăieturi (Tejeturi), La Cruce (La Krucse).

1864: valea Blidiriţii (Valea Blidiriczi), Valea Frasinului (Valea fraszinului), Valea Poienilor (Valea Pojeniloru).

[Cca. 1898:] Izvorul Borcuţel (Borkuczel), care și vara este foarte rece.

Cărpiniş (azi com. Copalnic-Mănăştur, MM)

1715: Pădurea Besericii (Padura beszeritsi) –pădure, Berloi.

1769: Faţa Cornilor (Facza kornyilor), La Rugi (La Rudsi), Valea Broaştii (Valye Brostyi), Dumbrava -păduri; Calea Cetăţenilor (Kálye Cseteczenyilor) Între [?] Vâlcel (Imbre Valtsel).

1898: Valea Negoi, Corint (Korint), Lutu de ale [?], Zăvoi (Zavoj), Valea Broaştii (Valea brastyi), Cărpinet (Karpineta), Zăpode (Zapode), Dumbrava.

[Cca. 1898:] Ciocoşanesc (Csokosaneszk) şi Valea Carpenului (Valea karpinuluj) – izvoare curgătoare.

Cerneşti (azi comună, MM)

1770: Jgeabul [Jgheabul] lui Costan (Sgyábuluj Kosztán), Dosuri (Doszuri), Şes (Sesz), Ţărmure (Csermure), Ruşti (Rusti), Cetăzure (Csetezure), Pârâul Morii (Parao Mori), Râul Blos sau Bloja (Riu Blosz vagy Blosa) – pârâu, Valea Babii (Valye Babi).

1794: Curpen (Kurpen), Valea Ursului (Valye Urszuluj), Vulpe Hulpi, La Făkci (La Falcs), Vârfu Vadului (Vurfu Vaduluj), Vârfu Laţcăi (Vurfu Laczkei), Moara [?] Blajului (Moru Blásuluj), Arini (Arim), VârfuMureşenilor (Vurfu Marcsenilor); Petriş sau Tâlhăoară (Petris, másként Talhaore) – pădure.

1864: Bloja (Blózsa) – pârâu care curge prin sat; Valea Uliului – „pârâu cu apă neagră, la hotar, probabil de aici vine denumirea de Cerneşti”.

1898: Sub Magura, Lazu, Lunca (Lunka), Prihogişte (Prihegyistye), Pleşa (Plesa), Dealu, Dosuri sub Râpă (Doszuri sub Ripa).

(Va urma)

Foto: Cetatea Chioarului într-o gravură veche

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: