Cum gestionăm schimbările aduse de pandemia de COVID-19 – dialog cu Raed Arafat

de Ştefan SELEK
Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”

În data de 9 decembrie 2020, în cadrul unui eveniment moderat de Mihai Lupu, reprezentant al Asociaţiei EduCab, a avut loc o întâlnire online, pe platforma Zoom, din seria „Cum gestionăm schimbările aduse de pandemia de COVID-19”, la care au participat aproximativ 150 de bibliotecari din reţeaua de biblioteci publice şi şcolare din România şi care l-a avut ca invitat pe Raed Arafat, Secretar de Stat şi şef al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, din cadrul Ministerului pentru Afaceri Interne.

În prezentarea sa, Raed Arafat a vorbit, în contextul pandemiei pe care o traversăm, despre importanţa rolului bibliotecii în informarea opiniei publice, în transmiterea informaţiilor medicale verificate de specialişti. Implicarea bibliotecilor în această campanie de informare ar putea lua şi forma unor conferinţe online ale unor experţi în sănătate publică. Consemnăm mai jos discursul lui Raed Arafat, un mesaj adresat celor prezenţi, atât în calitate de bibliotecari, cât şi de cetăţeni îngrijoraţi de efectele pandemiei de COVID-19 şi preocupaţi de soarta comunităţilor în care trăiesc. 

Din păcate, toate încercările noastre de a informa corect populaţia s-au lovit de o opoziţie şi manipulare foarte serioase. Prima lună de stare de urgenţă a fost gestionată bine şi am reuşit să limităm răspândirea virusului, chiar dacă diaspora venea din zone afectate. Apoi au început, pe mai multe paliere, atacuri împotriva măsurilor luate de noi. La nivel juridic, au fost contestaţiile de la Avocatul Poporului, legate de libertatea individuală absolută, care a fost greşit înţeleasă, deoarece în contextul acestei boli, în comunitate, libertatea unui individ se opreşte acolo unde începe libertatea celuilalt. Nu poţi să fii un factor care pune în pericol alte persoane şi să spui „eu sunt liber să fac acest lucru”. Apoi a început şi fenomenul de dezinformare şi combatere a măsurilor luate, chiar dacă acestea erau şi sunt similare cu cele luate în întreaga lume. Am văzut medici care au început să combată măsurile luate pentru reducerea interacţiunii dintre oameni şi restricţionarea mobilităţii, fapt care a dus la o mult mai dificilă informare corectă, din partea noastră, a opiniei publice. Pe lângă aceasta, am avut un atac bine concertat pe reţelele de socializare, ţintit către anumite categorii de populaţie, fapt care a generat reacţii şi o scădere a gradului de încredere în măsurile luate şi, totodată, un refuz de a le respecta. S-a văzut presiunea grupurilor de interese majore, din industria HoReCa, turism etc., într-o anumită măsură justificată, pentru că era vorba de afacerile lor. Acest lucru a dus, fie la nemulţumire, fie la teamă în rândul celor care ştiau că boala este gravă, iar tinerii au fost ţinta unor campanii special făcute pentru ei, îndemnând la nerespectarea măsurilor de prevenţie. Acest lucru a dus, treptat, la creşterea numărului cazurilor de infectare şi la situaţia în care suntem acum, când secţiile de terapie intensivă sunt solicitate la maxim, iar paturile din spitale sunt ocupate aproape în totalitate. În general, oamenii nu văd ce se întâmplă în spatele uşilor unităţilor de primiri urgenţe şi în secţiile de terapie intensivă, chiar dacă au fost unele documentare care au arătat ce se întâmplă în spitale. Oamenii primesc zeci sau sute de mesaje de combatere a măsurilor luate la nivel guvernamental şi de minimizare a rolului pe care îl au aceste măsuri. De asemenea, am fost ţinta unor atacuri din partea grupurilor extremiste, care au găsit un teren fertil în această perioadă, lucru care s-a întâmplat şi în alte ţări. Grupurile respective au drept ţintă tinerii fără experienţă, pe care să-i atragă în rândul lor şi să-i transforme în purtători de opinie a mesajului extremist şi xenofob. Mass-media a jucat, pe de o parte, un rol pozitiv, pe de altă parte, unul periculos. La început am avut o bună colaborare cu presa, apoi s-au deschis platforme pentru comentatorii nedocumentaţi, pentru că făceau rating. Apoi au fost făcute campanii de denigrare a grupului de comunicare strategică. Lucru care a dus la nerespectarea măsurilor de prevenţie a îmbolnăvirii cu COVID-19.

În acest context, rolul unor oameni ca dumneavoastră este foarte important în a transmite un mesaj corect către tineri şi utilizatorii bibliotecii. Se pot distribui materiale informative, pot fi organizate discuţii individuale sau de grup, prin care să se faciliteze accesul la unii experţi care să explice oamenilor toate aceste lucruri.

În continuarea discursului, pe chat-ul evenimentului au fost puse întrebări din partea participanţilor, dintre care le vom reda mai jos pe cele mai interesante pentru bibliotecari şi pentru public.

Î: Care este cea mai importantă măsură pentru reducerea răspândirii virusului?

R.A. Campania de vaccinare este una dintre cele mai importante măsuri pentru reducerea răspândirii virusului şi care ne va permite ca, în câteva luni de zile, să revenim aproape de normalitatea de dinaintea pandemiei. În jurul campaniei de vaccinare vor fi foarte multe tentative de dezinformare. Aici vine rolul dumneavoastră, de a explica oamenilor de ce e nevoie să se vaccineze. Pentru a întrerupe cercul vicios de răspândire a virusului ar trebui să se vaccineze 60-70 de procente din populaţie. Vedem în alte ţări că începe vaccinarea şi se discută foarte mult despre acest lucru. România cumpără acelaşi vaccin pe care îl cumpără şi Franţa, Germania, Statele Unite ale Americii, Olanda, Norvegia sau celelalte state europene. Suntem în acelaşi grup de achiziţii. Întrebarea mea este: Oare toate aceste ţări vor să pună în pericol sănătatea cetăţenilor lor? Sau, participând la această acţiune, consideră că este unica soluţie pentru a rezolva o problemă majoră, care poate încă să ucidă foarte mulţi oameni şi să îmbolnăvească pe alţii care pot rămâne cu sechele de lungă durată, întrucât nimeni nu ştie care va fi impactul asupra organismului după cinci sau zece ani. De aceea, e mai bine să prevenim eventualele consecinţe nedorite. Aici intervine, de asemenea, rolul dumneavoastră în informarea comunităţilor mici şi tot aici văd şi colaborarea noastră în perioada următoare, prin intermediul echipei de comunicare din cadrul Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă: o informare documentată pe baza unor informaţii ştiinţifice.

Î. Cum acţionează vaccinul? Ce efecte secundare poate avea acesta?

R.A. La vaccinare se injectează un antigen, o bucăţică din secvenţa virusului, pe care corpul o identifică drept corp străin ce trebuie oprit, moment în care se activează sistemul imunitar al organismului, care are o memorie a sa şi, din această cauză, sunt necesare două vaccinări, prima care activează şi a doua care ajută la păstrarea memoriei acestui virus pentru o durată mai lungă. Vaccinul poate avea efecte secundare trecătoare şi fără efect grav asupra vieţii şi sănătăţii persoanei: febră, dureri musculare, durere locală etc.

Î. Materialele informative vor conţine informaţii despre cum acţionează vaccinul? Ce surse de informare recomandaţi în ceea ce priveşte vaccinul anti COVID-19?

R.A. Da, este deja în lucru un site care va conţine astfel de informaţii. În plus, există site-ul fiipregatit.ro.

Î. Care este calendarul campaniei de vaccinare? Dacă bibliotecile se vor implica pe partea de informare şi comunicare, când credeţi că va fi nevoie ca acestea să organizeze activităţi?

R.A. Campania de informare ar trebui să înceapă deja. Calendarul de vaccinare va începe în primul trimestru al anului viitor cu personalul medical şi anumite grupuri vulnerabile, pentru ca, încet-încet, să ajungem la vaccinarea în masă a populaţiei.

Î. Mai este necesară vaccinarea celor care au dezvoltat boala?

R.A. Da, este necesară, pentru că s-a observat că la îmbolnăvire unele persoane nu dezvoltă suficienţi anticorpi.

Î. Se plăteşte vaccinul?

R.A. Nu, vaccinul este gratuit.

Î. Bolnavii cronici se pot vaccina?

R.A. Da. Dacă au contraindicaţii pe partea de imunitate, atunci medicul de familie poate fi consultat şi poate face recomandări legate de vaccin. În rest, ceilalţi se pot vaccina.

Î. Ce se întâmplă cu cei care nu doresc vaccinarea?

R.A. Se supun unui risc, rămân vulnerabili pentru infecţie şi pentru a infecta pe alţii.

Î. Cum e mai bine să te imunizezi? Prin boală sau prin vaccin?

R.A. Prin vaccin, pentru că nu ai de unde şti cum va reacţiona corpul la boală. Imunitatea de la vaccin este mai bună şi nu supune organismul la o îmbolnăvire care poate să lase sechele.

Î. Care este durata de imunizare în urma vaccinului?

R.A. Nu se ştie exact. Din ultimele studii reiese că poate fi de la câteva luni la câţiva ani. După cum ştiţi, vaccinul contra gripei sezoniere se repetă anual, fiindcă virusul are mutaţii dese. Virusul SARS-Cov-2 nu prezintă aceste mutaţii atât de des. Persoanele care s-au vaccinat în grupul test vor fi monitorizate pentru 24 de luni şi se va vedea cât timp vor dezvolta anticorpi la virus.

Î. Trebuie făcute analize suplimentare după vindecare?

R.A. Dacă după 14 zile de la infectare nu mai ai simptome, te poţi considera vindecat.

Î. În cât timp credeţi că vom reveni la normalitate?

R.A. Depinde de câţi se vaccinează şi care va fi impactul vaccinului. Dacă se vor vaccina 10%, atunci impactul nu va fi suficient, dar dacă se vor vaccina 60-70% din populaţie atunci putem reveni la normalitate, în corelaţie cu un efort similar pe plan european şi mondial. Istoria ne-a arătat că mai mulţi viruşi, precum variola, au fost eradicaţi în totalitate, la nivel mondial, datorită vaccinării.

Î. Ce părere aveţi ca bibliotecile să fie incluse în acele comitete zonale de situaţii de urgenţă, pentru că sunt instituţiile cele mai îndreptăţite să promoveze informaţia din surse sigure?

R.A. Ideea este bună, dar, după cum se ştie, comitetele pentru situaţii de urgenţă sunt constituite astfel, încât să răspundă la orice oră incidentelor apărute şi să ia măsuri rapide în acest sens. Eu văd rolul bibliotecilor în efortul de informare a populaţiei. De exemplu, în contextul campaniei de vaccinare, bibliotecile vor putea avea un rol important în transmiterea corectă a informaţiilor, printr-o colaborare cu biroul de comunicare din cadrul D.S.U.

Î. Cum credeţi că ar fi mai eficient să se procedeze în cazul bibliotecilor publice pentru a contribui la combaterea pandemiei?

R.A. Bibliotecile trebuie să rămână deschise, cu respectarea normelor de prevenţie, şi să încurajeze împrumutul cărţilor la domiciliu.

Î. Ce aţi spune unui copil sau adult care doreşte să vină la bibliotecă pen­tru a împrumuta o carte?

R.A. Dacă respectă toate regulile de protecţie şi dacă biblioteca este dotată cu cele necesare, atunci nu cred că este vreo problemă, este poate mai sigur decât a merge să cumperi ceva dintr-un magazin.

Î. Care este procentul de transmitere a virusului prin contactul cu cartea?

R.A. Nu am cunoştinţă de vreun studiu care să fi arătat acest lucru, dar orice suprafaţă atinsă de cineva care nu s-a dezinfectat poate fi o sursă de contaminare. De aceea, este necesară procedura de carantinare a cărţilor restituite pentru cel puţin o săptămână.

Î. Bibliotecile fac parte din rândul instituţiilor publice. Vor intra bibliotecarii în rândul persoanelor vaccinate cu prioritate?

R.A. Instituţiile publice şi şcolile fac parte din grupa a doua de vaccinare, probabil şi bibliotecarii vor fi incluşi acolo.

Î. Ce rol a avut biblioteca în formarea omului Raed Arafat?

R.A. Biblioteca a avut un rol major în formarea mea ca om; încă din şcoală mergeam, tot la două-trei zile, să împrumut cărţi de la bibliotecă, pe care le citeam cu plăcere.

Î. Ţinând cont că se apropie sărbătorile de iarnă, credeţi că se va putea respecta tradiţia, mersul la colindat?

R.A. Se poate merge la colindat, dar va fi modul perfect de a răspândi virusul, iar în felul acesta vom avea o presiune foarte mare pe sistemul medical în lunile ianuarie şi februarie ale anului viitor. Eu personal recomand ca în acest an, să fie evitate contactele, iar mobilitatea să fie cât mai mică, pentru ca anul viitor lumea să se poată bucura de sărbători alături de cei dragi.

Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: