Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XXI (2021), nr. 443 (1 – 15 Aprilie)

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Biserica MalovatDragii mei enoriași!

Credința noastră. Auzim pe mulți vorbind de credința lor. De fapt, ei se referă la încrederea pe care o au în diferite obiecte, bunuri, abilități, poziții sociale etc. Unii cred în mașinile lor, în vilele lor, în banii lor, în afacerile lor, în puterea lor, în relațiile pe care le au, în inteligența lor, în viitorul lor, în ideologia lor. Unii sunt încredințați că vor schimba lumea cu invențiile lor, cu știința lor; alții sunt convinși că vor ajunge mari bogătași, ori se vor cățăra în vârful piramidei sociale prin înțelepciunea lor sau prin abilitățile lor de a frauda, de a înșela, de a „dribla” societatea. Pentru împlinirea idealurilor, în urma unor astfel de oameni au rămas uneori munți de cadavre, au curs râuri de sânge și de lacrimi. Nu este o noutate. Așa a fost întotdeauna și pretutindeni. Istoria a consemnat multe fapte de acest gen, a păstrat amintirea multor personaje pozitive sau negative. Timpul și viața a dovedit cu prisosință că astfel de credințe, de încrederi, de idealuri au fost adevărate aberații, iluzii, derapări ideologice și sociale, atâta vreme cât din ecuația lor a lipsit Dumnezeu.

Noi, creștinii, avem o credință altfel. Îi lăsăm pe alții să se laude cu cele menționate mai sus și noi ne străduim să ne apropiem cât mai mult de Dumnezeu. Cu siguranță, nu suntem așa bogați, așa puternici, nu avem ce au ei, nu ne înfruptăm din plăcerile din care se înfruptă ei, dar suntem convinși că drumul nostru este cel care ne duce la mântuire, la liman, la Hristos și asta ne e de ajuns.

Noi credem că mai presus de toate bunurile materiale din lumea aceasta, de toate plăcerile pe care ni le oferă lumea, este Hristos și mântuirea sufletelor noastre.

Noi credem într-un Dumnezeu mare și puternic, spiritual, veșnic, sfânt, atotprezent, înțelept, bun și iubitor de oameni, unu în ființă, dar întreit în persoane. Nu credem în trei dumnezei, ci în unu întreit în persoane: Dumnezeu – Tatăl, Dumnezeu – Fiul și Dumnezeu – Sfântul Duh, care formează Sfânta Treime. Credem că Dumnezeu – Tatăl este creatorul și conducătorul lumii, că Dumnezeu – Fiul este mântuitorul și judecătorul lumii, că Dumnezeu – Duhul Sfânt este sfințitorul și dătătorul de viață al lumii. Credem că din iubire de oameni Dumnezeu – Tatăl a trimis în lume pe Fiul Său, Dumnezeu – Fiul, să se nască din Sfânta Fecioară Maria, să ia trup omenesc, Dumnezeu fiind, și să se aducă pe Sine jertfă nevinovată pentru păcatele lumii. Credem că Mântuitorul Iisus Hristos este Dumnezeu adevărat, că a săvârșit numeroase minuni pe care nici un om nu le-a putut săvârși vreodată, că S-a lăsat arestat, judecat, bătut, batjocorit, răstignit și omorât pentru păcatele noastre. Credem că El a săvârșit cea mai mare minune din istoria omenirii: propria Sa Înviere. Credem că a întemeiat Biserica pe Cruce și că această Biserică va dăinui până la sfârșitul veacurilor și nici porțile iadului nu o vor învinge. Credem că Mântuitorul S-a înălțat la ceruri la 40 de zile după Înviere, șezând pe tronul dumnezeirii alături de Dumnezeu – Tatăl și că va reveni a doua oară la sfârșitul lumii, când va judeca lumea. Credem că Dumnezeu – Sfântul Duh revarsă harul său dumnezeiesc peste oameni prin Sfintele Taine (Botezul, Mirungerea, Spovedania, Împărtășania, Nunta, Maslu și Hirotonia), peste oameni și elementele naturii prin Sfintele Ierurgii, că El este fuxul de viață al lumii, că prin El viem și suntem.

Noi, creștinii, credem că Biserica este Casa lui Dumnezeu în mijlocul lumii, corabia care ne duce pe marea acestei lumi către limanul Hristos, care ne ajută să ne mântuim. Credem în puterea Sfintelor Taine, prin care ne unim cu Hristos. Noi credem că omul este creația lui Dumnezeu, alcătuit din trup material și muritor și suflet spiritual și nemuritor. Credem că moartea nu este o nimicire a firii, ci o poartă de trecere dintr-o lume în altă lume. Credem că Învierea Domnului Iisus Hristos este garanția învierii noastre de la sfârșitul lumii. Credem că există o judecată particulară după moarte și o judecată universală a tuturor oamenilor și a tuturor popoarelor.

Noi, creștinii, credem că toate sunt cu știrea și cu voia lui Dumnezeu spre pedeapsa păcatelor noastre, spre încercarea credinței noastre sau întărirea acestei credințe. Credem că răul lucrează în lume atât cât îi permite Dumnezeu să lucreze.

Noi, creștinii, credem că Dumnezeu nu va lăsa țara noastră și poporul nostru să piară, că ne iubește, așa păcătoși cum suntem. Credem că noi, românii, avem un rost în lume, avem un viitor, și, în ciuda tuturor piedicilor, vom reuși să ne împlinim menirea. Am dat de-a lungul veacurilor prea mulți sfinți și prea mulți martiri, ne-am pus prea mult nădejdea în El, ca să ne întoarcă spatele.

Noi, creștinii, credem că partea bună ne-am ales de la viață, că mântuirea este idealul nostru, că Dumnezeu este cu noi și în noi și de nimeni și de nimic nu trebuie să ne temem. Credem că au fost vremuri mult mai grele, pe care moșii și strămoșii noștri le-au traversat victorioși, fiindcă Dumnezeu i-a călăuzit și i-a ocrotit. Credem că și cu noi va face la fel. Amin.

*

Cuvinte duhovnicești. Redăm mai jos câteva gânduri al Sfântului Tihon de Zadonsk, grupate sub titlul Comori duhovnicești: „Buna este lumina soarelui, a lunii și a stelelor, dar este un bun material, care luminează trupul. Bun este aerul, dar este un bun material, care însuflețește trupul. Bună este pâinea și orice mâncare, dar sunt bunuri materiale care întăresc trupul. Bună este băutura, dar este un bun material care mângâie trupul. Bună este apa, dar este un bun material care spală trupul și-l răcorește. Bună este casa, dar este un bun material care adăpostește trupul. Bun este focul, dar este un bun material care încălzește trupul. Bună este îmbrăcămintea, dar este un bun material care acoperă trupul. Bune sunt roadele pomilor și iarba, dar sunt bunuri materiale pe care trupul le gustă. Bună este mierea, dar este un bun firesc, ce îndulcește trupul și așa mai departe.

Altceva odihnește și împlinește sufletul. Există viața, care însuflețește sufletul; există lumina, care luminează sufletul; există pâine și mâncare, care întăresc sufletul; există băutura, cu care el se răcorește; există casa, în care el se adăpostește; există dulceața, cu care el se îndulcește; există îmbrăcăminte, cu care el se acoperă și așa mai departe. Pentru suflet numai Dumnezeu este lumina, viața, mâncarea, băutura, întărirea, răcorirea, mângâierea, desfătarea, bucuria, odihna, pacea, bogăția, cinstea, slava și toată fericirea. Fără Dumnezeu și în afara lui Dumnezeu sufletul nu poate trăi, nu se poate odihni, nu poate fi fericit. Dumnezeu este iubire și cel ce rămâne în iubire rămâne în Dumnezeu și Dumnezeu rămâne întru el! (I Ioan, IV, 16).

*

In memoriam: Ing. Cristinel Priboi. Am auzit de dânsul abia după Revoluție. Era directorul Romtelecom – Mehedinți. De câte ori se realiza câte ceva de valoare prin subscripție publică, Domnul Cristinel Priboi era printre cei dintâi contribuabili. Eu colaboram la ziarul „Datina” din Tr. Severin și începusem să mă fac cunoscut. Într-o zi am fost chemat de Domnul Priboi la biroul dumnealui. Sediul Romtelecom ocupa cea mai mare parte din clădirea Poștei Române, ca parte a acesteia.

M-am dus. Biroul era situat la primul etaj. Am rămas uimit când am intrat. Pereții erau blindați cu icoane. Pe birou era un crucifix, o candelă aprinsă, un teanc de cărți, din care nu lipsea Biblia. Directorul era un om între două vârste, de talie mijlocie, amabil și modest. S-a ridicat grăbit de la birou și mi-a ieșit în întâmpinare, m-a salutat bucuros și m-a invitat să iau loc pe un fotoliu.

Am discutat mai multe cu dânsul, mai ales probleme legate societatea românească de după Revoluție. Era prin 1990 – 1991 și aveai ce să discuți pe această temă. Conversația noastră era des întreruptă de telefonul mobil care-i tot zbârnâia în buzunar. La vremea aceea un telefon mobil era o raritate. Nu oricine își putea permite să aibă așa ceva. La un moment dat, directorul mi-a spus de ce m-a chemat. Voia să fie mai activ în județul nostru sub aspect religios, pentru a contrabalansa activitatea unor secte ce-și făceau de cap la un anumit post de radio din municipiu. Nu era mulțumit de felul cum se implică preoții noștri în activitatea de combatere a prozelitismului sectar. Era sincer și se dovedea a fi un bun creștin ortodox. Avea vaste cunoștințe dogmatice și de istorie a Bisericii Ortodoxe Române. Mi-am dat seama că inițiativa sa nu este un act de bravadă, ci dorința sinceră de a-L mărturisi pe Hristos și a-I face cunoscută învățătura.

Domnul Ing. Cristinel Priboi se înțelesese cu conducerea postului Radio Sud din Tr. Severin ca să-i aloce un anumit timp de emisie zilnic, pe care să-l folosească așa cum va considera dânsul potrivit. Pentru aceasta citea pericopa evanghelică a fiecărei zile la acel radio. Nu avea curajul să treacă la explicarea și comentarea textului. M-a rugat să fac eu aceasta, de câte ori vreau în timpul săptămânii. Îmi permitea să prezint și alte materiale pe care le consider potrivite. Nu-mi dădea limită de timp. Urma să merg la postul respectiv de radio când aveam eu vreme, să înregistrez materialele și ele să fie puse în undă în următoarele zile. Mi-a surâs ideea. M-am prins. Dacă la început mi s-a părut a fi o joacă, după câteva luni mi-am schimbat părerea. Un an și mai bine am avut nenumărate emisiuni la postul de radio respectiv. Îmi pare rău azi că nu mi-am înregistrat și nici nu mi-am scris emisiunile respective, fiindcă ele erau de fiecare dată adevărate creații și materiale de suflet.

Între timp, Domnul Ing. Cristinel Priboi și-a dat doctoratul în telecomunicații, devenind cel mai competent în domeniu din județul nostru. Totuși, de la radio începuse să absenteze. Am pus aceasta pe seama oboselii cauzate de examenele de doctorat, pe seama numeroaselor activități și griji. Era adevărat și nu era!

Într-o discuție cu un enoriaș am meu, regretatul Mănescu Ion, poștaș pensionar, am aflat că Domnul director Cristinel Priboi organizase o întâlnire cu toți pensionarii de la Poștă și Romtelecom, foști colegi sau subalterni ai săi. Din banii săi plătise masă la restaurant, adusese muzicanți. A fost o petrecere ca o nuntă. Nu se pomenise în județul Mehedinți o asemenea faptă! Din păcate, a fost ca un rămas bun!

La scurt timp am aflat cu Domnul Cristinel Priboi este grav bolnav. Boala secolului îi atacase creierul. Cu siguranță că și undele electromagnetice ale telefonului pe care-l folosea într-una își aveau partea lor de vină. Cert este că s-a stins un intelectual, un om de suflet și un creștin devotat prea devreme. Ar fi putut să mai facă multe!

Dumnezeu să te ierte, dragă prietene!

*

Grigore Vieru
(14 februarie 1935-18 ianuarie 2009)

Casa mea. Se apropie Sfintele Paști și mulți ar vrea să revină la casa părintească de peste mări și țări, dar nu mai pot. Fie că nu-i mai așteaptă nimeni și casa e pustie, fie că nu au posibilități materiale, fie că restricțiile ce-au cuprins lumea îi împiedică, fie au alte motive și neputințe, așa că poezia lui Grigore Vieru cu acest titlu este foarte actuală. Iat-o!

Tu mă iartă, o, mă iartă,
Casa mea de humă, tu,
Despre toate-am scris pe lume,
Numai despre tine nu.

 

Să-ţi trag radio şi lumină
Ţi-am făgăduit cândva
Şi că fi-vom împreună
Pieptul meu cât va sufla.

 

Dar prin alte case, iată,
Eu lumina o presor,
Alte case mă ascultă
Când vorbesc la difuzor.

 

Ţi-am luat-o şi pe mama
Şi-aţi rămas acuma, ia,
Vai, nici tu în rând cu lumea
Şi nici orăşeancă ea.

 

Las’ că vin eu cu bătrâna
Şi nepotul o să-l iau,
Care pe neprins de veste
Speria-va-ţi bezna:
Hau!

Şi vei râde cu băiatul
Ca doi prunci prea mititei
Şi vei plânge cu bătrâna
De dor, ca două femei.

 

Şi vei tace lung cu mine
Cu văz tulbur şi durut,
Casă văduvă şi tristă
De pe margine de Prut
.

 

*

File de jurnal – 25 August 1982. „În seara zilei de 23 august au venit pe la mine Frumosu Gheorghe și Mughiuruș Mircea din Timișoara. Dânșii au făcut policandrele pentru bisericile de la Malovăț și Bârda. Aduseseră la Godeanu părintelui Achimescu un policandru și au trecut apoi și pe la mine să-mi zică bună ziua. I-am întrebat dacă nu regretă absența de la defilările de dimineață, Domnul Frumosu mi-a răspuns: – No, apăi noi suntem sătui de hau-hau, părinte! S-au oferit să-mi vândă din Timișoara făină de porumb cu 15 lei/kg și de grâu cu 20 lei/kg. E un preț exagerat!

Azi am așteptat pe pictorul Ivănescu să vină a biserica din Malovăț. Zadarnic. După-amiază am fost cu Părintele Ionică Sfetcu la înmormântarea Domnicăi Mucioniu din Răscolești (79 ani), mama Vetuții Glavan din Malovăț, neam de Sfetcani. Am înmormântat-o la Halânga.

A fost și părintele I. Era venit proaspăt de la Mănăstirea Strâmba (GJ), unde fusese trimis de Consistoriul mitropolitan pentru dezinfectare, dezalcoolizare și deratizare. Ne-a spus că n-a stat la mănăstire decât o zi și o noapte. Îl întâlnise în Tg. Jiu pe un oarecare Modoran, mare ștab la Comitetul Județean de partid din Tg. Jiu, originar din Halânga. Acesta i-a întărit moralul și l-a trimis la primarul comunei Ciuperceni, pe raza căreia este situată mănăstirea, ca să-i dea dovadă că a figurat pe o perioadă de trei luni în evidența organelor locale. Acestuia i s-a alăturat și protopopul Neofit Stănciulescu din Tg. Jiu, care, de teamă să nu moară de foame la schit, l-a trimis acasă, urmând să se întoarcă la sfârșitul perioadei ca să-i dea țâdulă la mână. În această ipostază a canonisirii, părintele I. a venit liniștit acasă și, de bucurie, a tras și o beție pe cinste. Părintele Pufan, protopopul de Tr. Severin, a aflat între timp că părintele I. este ascuns acasă și de aceea, împreună cu Domnul Gheorghe Hâncu, inspectorul teritorial de la Culte, au plecat să facă investigațiile de rigoare. Când i-a observat la poartă, părintele I. se afla în spatele casei. A dat binișor drumul la câini și, ține-te sânția-ta, cei doi indiscreți erau gata-gata să-și lase nădragii la Halânga, drept trofeu câinilor părintelui I. De atunci nu l-au mai deranjat.

Acum, dacă vor demola satul Halânga, se crede că biserica o vor lăsa drept biserică de cimitir. Halânga va fi dată ca localitate suburbană la 1 octombrie a.c. și acolo se va face un nou cimitir orășenesc. Părintele I. preferă să rămână la cimitir.

Biserica de la Halânga e deteriorată rău la exterior. Interiorul se păstrează binișor. E construită în 1904-1930 și pictată de pictorul Gh. Bărbulescu-Tismana.

La parastas, cât dascălul și-a zis pe-ale lui, Părintele I. și-a aranjat unghiile, a examinat cu atenție icoanele și fotografiile de pe pereți. De altfel, nici ai casei nu-l prea luau în serios. Aveai impresia, după felul cum foiau în jurul lui, că e un fel de marionetă.

Se spune că a fost importată o scroafă de rasă, care era recomandată că la fiecare fătare dă câte 12 purcei. Culmea a fost însă că la prima fătare a făcut un singur purcel. De teamă, îngrijitorii și, de la ei în sus, la fiecare treaptă ierarhică, fiecare a declarat superiorilor mai mulți purcei de la scroafa respectivă. Când a ajuns raportul final la Ceaușescu, purceaua se spunea că fătase 13 purcei. Șeful a decis ca un purcel să se dea la export, iar ceilalți 12 să se dea la îngrășătorie și apoi să se livreze drept carne pentru populație. Aceasta apropo de unele obiceiuri de a exagera realitățile în datele noastre statistice.

Lila lui Toni Hurduc mi s-a plâns că M. are doi copii prin clasa a VI-VII-a, care fură ca-n codrii Vlăsiei fructe, struguri, porumbi, dovleci și orice le iese în cale. Nu au frică, nici rușine de nimeni și nimic. Când nu pot transporta „marfa” singuri, se duce tatăl lor și-i ajută. Mama lor le-ar fi spus: – Dacă veniți goi acasă, nu vă dau mâncare! Dacă cineva spune părinților, aceștia nici nu vreau să audă; dacă le spun copiilor, se aleg cu înjurături și amenințări; dacă se plâng autorităților, se plâng degeaba.

Aseară a fost horă în Malovăț. Au făcut-o în poiana din rogozurile din spatele sediului C. A. P. – ului. Au adus lăutarii din Bobaița și i-au instalat pe scenă iluminată și prevăzută cu stație de amplificare. A fost multă lume, dar mai cu seamă vârstnicii au jucat ca niciodată. Asta în cinstea lui 23 August!

Se zice că la Curila ar exista o comoară. În fiecare an joacă banii la Sfântul Andrei. E vorba ca să disloce Dealul Curila pentru a deschide drumuri cărbunelui. E foarte interesant dacă s-ar găsi ceva. Ar fi o atestare etnoistorică de mare importanță.

*

Ajutoare și donații. În această perioadă parohia noastră a primit câteva ajutoare și donații, astfel: Doamna Corina Mălureanu din București: 1.500 lei (pentru masa de la Azilul de bătrâni din Ilovăț); Domnul Arhitect Horia-Mihai Nicolescu din București: 500 lei; Doamna Enache Maria din București: 250 lei; Doamna Elisabeta Leferenz din Nürnberg (Germania): 242 lei; Domnul Ing. Marin Zăuleț din Tr. Severin, fiu al satului Bârda: 200 lei; Doamna Roman Carmen din Tr. Severin și Onor. familie Ciurel din Tr. Severin: câte 100 lei; Domnul Ing. Mucioniu Dumitru din Tr. Severin și Domnul Popa Teodor din Tr. Severin, fiu al satului Bârda: câte 50 lei;

Doamna Haidamac Miroana din Malovăț a mai adăugat 100 lei pentru contribuția de cult, totalizând până acum 170 lei; Domnul Oprișan Valeriu din Malovăț a achitat pentru contribuția de cult 70 lei, iar Domnul Oprișan Sever și Domnul Bazavan Marin din Malovăț: câte 50 lei.

Domnul Arhitect Horia-Mihai Nicolescu din București ne-a trimis și un pachet cu haine vechi pentru cei care au nevoie în parohia noastră. Începem distribuirea lor duminică, 18 aprilie, la Bârda.

Dumnezeu să le răsplătească tuturor!

*

Coșul de Paști. Dând urmare îndrumărilor Preasfințitului Episcop Nicodim, acțiunea Coșul de Paști este în plină derulare în parohia noastră. Precizăm că am început să donăm câte un exemplar din cartea Părintelui Ilie Cleopa, Îndrumător de Spovedanie în parohie. Singura condiție pentru enoriașii noștri este aceea de a veni la biserică să-și ridice cartea; în următoarele zile începem să trimitem câte un exemplar și la acei credincioși din afara parohiei, care au ajutat parohia noastră cu cel puțin 100 lei în perioada 01. Apr. 2020 – 01. Apr. 2021. Amintim că Doamna Dr. Ionescu Mihaela – Aritina din Curtea de Argeș a achitat 1.200 lei pentru această carte. Doamna Corina Mălureanu din București a achitat suma de 1.500 lei, pentru o masă pe care s-o asigurăm bătrânilor de la Azilul din Ilovăț. Am luat acceptul conducerii azilului pentru masa de prânz din Duminica Floriilor (25 aprilie). Am comandat la Restaurantul „Tropical” din Tr. Severin 40 porții cu următorul meniu: ciorbă de pește cu mămăliguță, sarmale de post, pește la grătar cu garnitură de pilaf și salată, cozonac. Separat de acestea vom duce două baxuri de suc, două baxuri de apă minerală și 50 pâini.

Organizăm o vizită la Azilul de copii cu handicap din Tr. Severin pentru ziua de joi, 6 Mai.

În ședința din 11 aprilie, Consiliul Parohial a hotărât să acordăm o serie de ajutoare bănești pentru persoanele și familiile cu situații deosebite din parohie, astfel: Orodan Claudiu din Malovăț: 300 lei; Pau Dumitru din Malovăț și Paulescu Sorin din Bârda: câte 200 lei; Tărăbâc Gheorghița, Badea Leontina, Ștefu C. Constantin, Căprioru Ion din Malovăț: câte 100 lei. Banii vor fi trimiți de către preot prin poștă celor menționați.

*

Colectă. S-a încheiat colecta pentru Fondul Central Misionar. S-au strâns 220 lei. Consiliul Parohial, în ședința din 11 aprilie, a hotărât să achităm protoieriei pentru această colectă 400 lei, ceea ce am și făcut.

*

Activități economice. Am predat Fabricii de lumânări a Episcopiei Severinului de la Cerneți cantitatea de 160 kg ceară rezultată din topirea resturilor de lumânări. Topirea acestor resturi a fost făcută de către Doamna Ivașcu Domnica din Bârda.

*

Publicații. În această perioadă preotul Dvs. a reușit să mai publice câteva materiale, astfel: Imaginea lumii de azi, în Revista „Art-Emis”, Rm. Vâlcea, 17 martie 2021, ediție on-line (https://www.art-emis.ro/analize/imaginea-lumii-de-azi); Judecata lui Dumnezeu, în „Națiunea”, București, 23 martie 2021, ediție on-line (https://ziarulnatiunea.ro/category/religiespiritualitate); „Scrisoare pastorală” – 442, în „Armonii Culturale”, Adjud, 4 apr. 2021, ediție on-line (http://armoniiculturale.ro); pe blogul Domnului Ben Todică, directorul postului de radio în limba română din Sydney (Australia), 5 apr. 2021 (http://bentodica.blogspot.com); în „Bibliotheca Septen-trionalis”, Baia Mare, 8 apr. 2021, ediție și on-line (https:// ebibliothecaseptentrionalis.wordpress. com/category/biserica); Furtuna, în „Obiectiv mehedințean”, Tr. Severin, an. XXIII (2021), nr. 1073 (8 apr.), p. 12; Sodoma de azi, în Revista „Art-Emis”, Rm. Vâlcea, 14 apr. 2021, ediție on-line (https://www.art-emis.ro/religie/sodoma-de-azi); Procesomanii, în „Obiectiv mehedințean”, Tr. Severin, an. XXIII (2021), nr. 1074 (15 apr.), p. 12.

*

Parohia noastră a publicat cartea preotului Dvs. Jurnal, vol. II (1982-1983) (770 pag.).

Jurnalul cuprinde însemnări din anii 1982-1983, dar în aceste însemnări sunt zugrăvite fapte, oameni și întâmplări petrecute nu numai în acești ani, ci unele petrecute cu mult înainte. Am menționa în acest sens perioada colectivizării și industrializării forțate, perioada stalinistă, momente din al II-lea Război Mondial, atrocități hortyste din Transilvania, aspecte din perioada interbelică. Întâlnim personaje și personalități din țară și din străinătate cu care autorul a relaționat într-un fel sau altul nu numai în cei doi ani, ci și în cei premergători. Alteori sunt expuse relatări ale altora despre fapte și oameni care existau în 1982-1983, cât și cu mult înainte. Întâlnim aspecte politice, sociale, culturale, bisericești. Despre multe dintre acestea nu există documente istorice propriu-zise sau relatări în presă ori în cărți. Jurnalul reconstituie o „istorie” trăită „pe viu” cu toate înălțările și decăderile ei. Am putea spune, fără teama de a greși, că găsim în aceste pagini Istoria trăită și povestită de acea Românie tainică, România celor mici și mai puțin cunoscuți, care, în ochii autorităților reprezintă doar cifre statistice, mână de lucru, gloate de anonimi buni doar pentru a aplauda, a achita impozite, taxe, cote și alte dări către un stat străin de problemele și aspirațiile lor.

*

Zâmbete.

De dimineață vorbește ea și tac eu, după-amiază ascult eu și vorbește ea;

– Șefu, o mărire de salariu, ceva? – Băi, ți-l dublez, dar îl iei o dată la două luni! – Mersi, șefu, tot respectu!;

Școala online în Moldova: „– Vasile, ce este o tragedie? – Ușa pi care scrie traje di ie!;

-Alo! Radio Erevan? -Da, vă rog! – Spuneți-mi și mie, în limba română cum se pune accentul corect: profesòr sau profèsor? „- Puneți-l cum vreți, că la voi și așa nu se pune accentul pe profesor!;

Prostia este infinit mai fascinantă decât inteligența. Inteligența are limitele ei, prostia nu (Umberto Eco);

Primul simptom al prostiei este lipsa totală de rușine (Sigmund Freud);

Cum celui bolnav nu-i folosește un pat din aur, nici celui fără minte nu-i folosește un noroc deosebit (Socrate).

*

Înmormântări. În ziua de 4 Aprilie am oficiat slujba înmormântării pentru Stănciulescu Petre (83 ani) din Bârda. Dumnezeu să-l ierte!

*

Anunțuri.

♦ Începând cu 1 Mai, slujbele din duminici și sărbători vor începe la ora 8;

♦ Duminică, 9 Mai, la ora 11.00, în biserica de la Bârda va avea loc licitația publică a terenurilor bisericii din Govăra și Bucium;

♦ Duminică, 16 Mai, la ora 11.00, în biserica de la Malovăț va avea loc licitația terenului bisericii din Ogașul Barbului.

*

Program. În luna Mai avem următorul program de slujbe: 1 Mai (Malovăț: spovedit și împărtășit copiii dimineața; la ora 19 pomeniri la biserică; la ora 23 Slujba Sf. Învieri și Sf. Liturghie); 2 Mai (Bârda: la ora 3 Slujba Sfintei Învieri); 3 Mai (slujbă la Bârda, slobozirea Paresimilor); 4 Mai (slujbă la Malovăț, slobozirea Paresimilor); 8 Mai (Bârda: pomeniri la biserică și la cimitir de la ora 8; Malovăț: pomeniri la biserică de la ora 12; alte servicii în sat); 9 Mai (Bârda); 15 Mai (Malovăț-Bârda); 16 Mai (Malovăț); 21 Mai (Bârda: pomeniri la ora 7; Malovăț: slujbă); 22 Mai (Malovăț-Bârda); 23 Mai (Bârda); 29 Mai (Malovăț-Bârda); 30 Mai (Malovăț). În restul timpului, la orice oră din zi sau din noapte, preotul poate fi găsit la biserică, acasă, la telefon: 0724. 99. 80. 86, ori pe adresa de e-mail: stanciulescubarda@gmail.com.

În cazul în care vor veni noi reglementări privind slujbele din această perioadă, vi le vom comunica la timpul potrivit.

Sfintele Paști cu sănătate, pace și bucurii să vă ajute Dumnezeu să le petreceți!

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: