Jurnal din anii ciumei Covid 19
de Vasile LECHINȚAN
Planul cetăţii Chioarului, într-o gravură veche, de secol XVII-începutul sec. XVIII
Într-un plan al cetăţii Chioarului din secolul XVII- începutul secolului XVIII (vezi foto) apare schiţată şi o viaţă animată, cu oameni înarmaţi care se duc sau vin la/dinspre cetate, în interiorul şi în afara zidurilor, pe jos, călări, cu căruţă, singuri sau în grup, alţii păzesc oi, sau probabil le mână undeva, atmosfera este romantică şi ne inspiră dorul de viaţa românilor chioreni la acea cetate care au slujit-o ei din Evul Mediu timpuriu până la 1718, când a fost distrusă. Ne inspiră dor de romantismul zidurilor vechi, de drumurile pitoreşti înalte până acolo, de spectaculosul defileu al apei Lăpuşului ce oglindea norii, cerul albastru şi cetatea, de acei strămoşi străjeri pe metereze, de viaţa lor cuprinsă între cetate şi casa dintr-un sat al domeniului, mai apropiat sau mai depărtat.
Să urmărim, în continuare, pe sate chiorene, dispuse în ordine alfabetică, comoara limbii române istorice, a toponimelor româneşti, culese de Kádár József din documente din secolele XVIII-XIX.
Ciocmani (azi com. Băbeni, SJ)
1749: La Coaste (La koszté), Zăvoi (Zevoj), Chincei (Kincsei), Pe Ningară (Peringare), Laz (Láz), Dâmbu Luchii (Dimbu Luki), Balta Lesii (Balta Leszi), Balta Coşai (Balta Kosai).
1770: Babiţa (Babicza, Pe Ningară (Penyingare), Bolovani (Bolovány), Răstoace (Resztocse), Curmătură (Kurmeture), Valea Feier [Albă] (Valye Fejér), Buldăroaie (Bulderoje), Huciuri (Hutsur), Sărătura (Szaratura), Tinoşele (Tyinosele), Mănăştur (Monostor), Plop, Onci (Oncs), Gielinţă (Gyelincze), Valea Corbului (Valye korbuluj), Ogorin, Branişte (Brenyistye), Cruce (Krucse), Şpeţele (Speczele), Gialu [Dealu] Peie (Gyálu peje), Breşi (Bresi), Dâmbu Domboruş (Dimbu Domborus), Groapa Lupşenii (Grape Lupsenyi), Văi (Voj), Râşniţel (Resnyiczel), Mara, La Sacadec (La Szakadék), Feştişele (Festyisele), Varaştină (Varostyine), Ţărnoare (Czernore).
1792: La Part, Băbiţa (Bebicza), La Svăraş (La Szvaras), Pod, Valea Lifei (Valelifej), Budalat, La Zeton, La Gorond, Vraniţă (Vranyicze), La Bortion (La Bortyon), Pe Gingare (Pe Gyingare), Pe Ningeriţă (Pe Nyingericze), Luptişte (Luptyistye), Pietrar (Ptyetrar), Cordu Blagii (Kordu Blagi), La Făjet (La Fazset), Bărbiţă (Berbicze), Vad (Vád).
1864: Zăvoielu (Zevojelu), Fântâna lui Gabor (Fintina luj Gábor), Fiţigău (Ficzigo), Luptişte (Luptyistye), Pe Ningară (Penyingare, „şi-a luat numele din faptul că aici, fiind cel mai înalt munte, se poate vedea cea mai timpurie și ultima zăpadă”), Braniştea (Branyistya), Budalaele.
Ciula (azi com. Letca)
1864: Mal sau Unghiul Peşterii (Mál vagy undiu Pestyiri), Măruţ/ Măruţiu sau Giezuişti (Merucz Marutiu v. Gyezuzistyi), Zăpodia sau Valea Sacă sau Valea Ascunsă (Zepodia v. Valea szaka v. Valea Aszkunza); Petroasa (Petrosza), Cufundoasa (Kufundosza), Iertaşu Bontii sau Săcătura (Jertasu Bontyi v. Szakatura), Coasta Roşie (Kasztea Rosie), Fundătura sa Petroţa (Fundatura vagy Petrocza), Părău Nicoleştilor sau Podu Mâţului (Pereu Nikolestyilor v. Podu Mitzului).
Copalnic (azi com. Copalnic-Mănăştur, MM)
1770: Pe Mal (Pe Mál), Şes (Sesz), Faţa Rontaşului (Fácza Rontásuluj), Gura Trestii (Gura Tresztyi), Ţivoara (Czivora), Malaie (Malaje), Sălişte (Szelistye), Valea lui Sorliţe (Vállye luj Szorlicze), La Ciumag (La Csumág), Unghiu Corbului (Ungu Korbuluj), Valea Merilor (Vállye Merilor), Faţa Albască (Fácze Albászke), Arini (Ariny), Luncă (Lunke), Gârliştea (Girlistya), Zăpoge (Zepogye), Colnişte (Kolnistye), Gârlici (Girlics), Slatine (Szlatinye), Gura Borcutului (Gura Borkutuluj), Râu Copalnicului (Rivu Kapahnyikuluj), Valea Pleşului (Valye Plesuluj) – pârâuri; La Dosu Văii Domuşîi (La Doszu Véji Domusi), Picioru Corbului (Picsoru Korbuluj), Osoiu (Oszoju) – păduri.
1864: Valea Hotarului (Valye hotaruluj), Valea Tâlhăroaii (Valye Telharoji), Balta Neagră (Balta nyagre), Bucium lui Bot (Bucsum luj Bot), Valea Pleşului (Valye Plesuluj),Vârvu Muncelului (Virvu Muncseluluj), Valea Merilor (Valye Merilor), Pticioru Ţapului (Ptyicsoru Czapuluj), Valea Păduceilor (Valye Paducseilor), Şesu cu Malu (Seszu ku Málu), Răstocile cu Arini (Resztocsile ku Arini), Jugăstrelu (Zsugasztrelu), Vârvu Preuceasii (Vervu Preugyaszi), Rontaşu Buteasaii (Rontasu Butyászay), Pticioru Moşului (Ptyicsoru Mosuluj), Pticioru Ursului (Ptyicsoru Urszuluj), Pe Gial [Deal] Liacurii (Pegyál Lyakuri), Pticioru Gabonaşului (Ptyicsoru Gabonásuluj), Pticioru Corbului (Ptyicsoru Korboluk), Vârvu Colnicilor (Virvu Kolnicsilor), Muncel (Muncsel), Valea Ciorii (Vale Cziori), Malie [Calea?] Naptilor (Malye Naptyilor), Dumbrava (Dumbráva), Valea Berinţii (Válye Bezinczi), Gialu Părului (Gyalu Perulu), Răstoc cu Arini (Restoc cu Árini).
Copalnic-Mănăştur (azi comună, MM)
1773: La Plopti [Plopi] (La Ploptyi), Răstoaca (Resztoka), Molituri (Molitur), Mijlocu (Misloku), Ptietroasă [Pietroasă] (Ptyetrosze), Osoi (Oszoly), Ocoale (Okole), Preluci (Prelucs), Miler (Miller), Zăvoi (Zevoj), Podu Tomenilor (Podu Tomenyilor), Ptive [Piue/Piuă] (Ptyive), Branişte (Branyisztye), Fătăciuni (Fatatsuny), Valea Lorginii (Valye Lorgyini), Lazu Pintii (Lazu Pintyi), Stânbina (Sztinbina), Vraniţă (Vranyicze), Calea Jugăstrenilor (Kale Zugastrenyilor), Strâmturi (Sztimtur), Rontaş (Rontas), Valea Piciorului (Valye Picsoruluj), Calea Berlinţii (Kale Berlinczi), Costişu (Kosztisu).
1864: Lunca (Lunka), Dumbrava, Valea Hotarelor (Valea hotarelor).
1898: Poiana Lungă (Pojane lunga), Preluci (Prelucs), Dealu, La Casa Fătului în Deal (La Kasza fetuluj in Deal), De la Cărarea Lată până la Râu Blojii (De la Karare lata puna la riu Blozsi), Lunca (Lunka), Din Râu Capnicului până în Pădure (Din riu Kapnikuluj pune in Padure).
Cozla (azi com. Letca, SJ)
1770: Valea Sacă (Válya Száke), Ptiatră (Ptyátre), Poduri.
1864–1898: Guruieţ (Gurujecz), Vâlcele (Velcsele), Leurgiş (Leurgis), Coasta Grindului (Kaszta Grinduluj), Mestecănelu (Mesztekenelu), Dricui (Drikuj), În Izvoare (In izvoare), Dâmbu lui Togierel (Dimbu luj Togyerel), Mesteceni (Mestecsini), Poiana Chingie (Pojana kingie).
Cuciulat (azi com. Letca, SJ)
1864: Pe Gielniţă [Delniţă] (Pe gyelnicza), Poiana Turcului (Pojana Turkuluj), Fundătura (Fundetura), Buza Dumbravii (Buza dumbravi), Costiş (Kosztis), Puiu Felsinului (Puju felsinuluj), Prisaca (Priszaka), La Vârvu Runcului (La Virvu runkuluj), După Runc (Dupe Runk), Valea Nadului (Válye Naduluj), Răstoaca (Restoka), Lunca (Lunka) – „odinioară locul satului”, Bontău (Bontau).
Curtuiuşu Mic (azi com. Copalnic-Mănăştur, MM)
1770: Dâmbu Vasioii (Dimbu Vaszioji), Curese (Kuresze), Săcătura (Szeketura), Osoiu (Oszoju), Dumbrăioara [Dumbrăviaora ?] (Dimbreiora), Faţa Pleşului (Fácza Plesuluj) şi Stejerie (Steserje) – păduri; Valea Pleşii (Válye Plesi), Valea Grajdului (Vállye Grásduluj) şi Stăniga (Sztenyiga) – păduri; Valea Napilor (Válye Napilor), Trestie (Treisztye), Feşeţe (Fesécze), Pârloaje (Pirlose), Izvor, Valea Porcului (Válye Porculuj).
1898: Dumbrava (Dumbráva), Vârvu Serbului (Virvu Szerbuluj), Zăpode (Zepode), Valea Găinarului (Valea Gainaruluj), Fajeştie (Fazsestye), Stăniga (Sztaniga), Corneşe (Kornese), Valea Căruie (Valea keruje), Ulmese (Ulmesze), Muncel (Muncsel).
[Cca. 1898:] Ape de băut şi izvoare: La Stâni (La sztányi), Valea Porcului (Valea Borkuluj), Corni (Kornyi).
(Va urma)
e-Bibliotheca septentrionalis 