Tânjaua de pe Mara

de Grigore SIMIONCA
maestru coregraf, referent la CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș

În a doua duminică a lunii mai, ar fi fost vremea să aibă loc Tânjaua de pe Mara, vechi obicei agrar de primăvară din Maramureș, care îl are în centrul atenţiei pe deschizătorul de țarină, cel dintâi gospodar ieşit la arat. În trecut „Tânjaua” se sărbătorea de Sfântul Gheorghe. De o vreme, obiceiul s-a mutat în cea de a doua duminică a lunii mai, și se ținea, până să vină pandemia peste lume, în Hoteni, pe valea Dărasca.

Ce este o „tânja”? Un proțap cu oiște (ruda), la capătul căreia se află jugul în care se înjugă vitele. În cadrul obiceiului, sunt confecționate 12 tânjele, purtate, fiecare, de câte doi feciori, ele reprezentând cele 12 luni ale anului. Participanții se întrunesc la casa gospodarului, îmbrăcați în cele mai frumoase straie populare, unde sunt omeniți cu mâncare și băutură.

Feciorii se ocupă de împodobirea și înstruțarea jugurilor cu ramuri de mesteacăn, panglici colorate, flori, ștergare înflorate și zurgălăi, apoi sunt legate una câte una laolaltă, iar în spatele lor, este legată teleguța plugului pe care stă sărbătoritul. Acesta este petrecut cu alai de fete, feciori și ceterași, purtat de-a lungul satului până la pârâul Dărasca, unde urmează să fie spălat (purificat). Sărbătoritul este ales de bătrânii și cei mai de seamă oameni ai satului, nu numai pentru faptul că a ieșit primul la arat, ci se ținea seama și de moralitatea și cinstea pe care o avea din partea obștii. Înainte de plecarea alaiului de la casa gospodarului, se stabilesc cei care îl păzesc pe sărbătorit să nu fugă pe parcursul drumului până la pârâu, în numeroasele lui tentative de fugă, ci prins și adus înapoi pe teleguță. Dacă sărbătoritul reușește să scape și ajunge primul la apă să se spele singur, este absolvit de la obligația de a plăti băutura și mâncarea celor care participă, aceste cheltuieli revenind apoi comunității. Pe traseu nu lipsesc ghidușiile, ca fuga peste câmp, viraje spontane la dreapta, la stânga, spre amuzamentul celor prezenți.

Pregătirile fiind gata, alaiul pornește horind cântecul: Ei, hai…! Jugurile le-am gătat,/ Doi cu doi ne-am adunat,/ Să cinstim cu-adevărat,/ Cel mai harnic om din sat,/ Care-o ieșit la arat. Conform obiceiului, alaiul se îndreaptă mai întâi spre ogorul arat, care este înconjurat de trei ori în sensul de rotire a soarelui, iar cel ce a semănat ogorul, se roagă divinității, cerând binecuvântarea cerului asupra pământului pentru fertilitatea ogoarelor zicând: Mândre soare călător,/ Apleacă-te pe ogor,/ Și-ncălze semințele,/ Să rodească holdele.

Bătrânii și oamenii de seamă ai satului vestesc feciorilor și înștiințează toată comunitatea să se pregătească de sărbătoare, rostind: Feciorii să pornească./ Și să vestească, și mai strigă, cât pot de tare, câte unul, pe rând: S-audă Șugătanii…!/ S-audă Hărniceștenii…!/ S-audă Hotenarii…! Și toți: Să vină cu mic, cu mare,/ La a noastră sărbătoare…!

Cu muzică și veselie, alaiul se îndreaptă spre pârâul Dărasca, cu cântecul: Când zâne primăvara,/ Noi umblăm cu tânjaua,/ Tânjaua nu-i sie cum,/ Are rostul ei cel bun./ Că-i datină din bătrâni,/ Și-i lăsată la români./ Să cinstim cu-adevărat,/ Cel mai harnic om din sat.

Ajunși pe malul pârâului, sărbătoritul este coborât de pe teleguță, este spălat și șters cu o ștergură, în timp ce se invocă o seamă de cuvinte pentru roade și recolte bogate.

Apoi, participanții la desfășurarea ritualului, împreună cu ceterașii, se îndreaptă spre casa sărbătoritului, unde sunt așteptați și omeniți pentru cinstea care i-a fost acordată, petrecând cu cântec, joc și voie bună. Cei prezenţi la eveniment au parte în continuare de un spectacol artistic cu participarea mai multor ansambluri folclorice şi artişti din Maramureş și din țară, iar turiștii sunt cuceriți și impresionați de costumele colorate, horile cântate, de dansurile tinerilor, dar și de mâncărurile tradiționale și de peisajele încântătoare ale locurilor.

text de Grigore SIMIONCA,
maestru coregraf, CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș
(fragment din articolul publicat în cel mai recent număr al revistei Dunărea de Jos, aprilie 2021, p. 13-14:    https://www.ccdj.ro/…/DUNAREA%20DE%20JOS%20nr.229%20…)
Foto: din arhiva CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș (autor: Felician Săteanu)

Redacția „e-Bibliotheca septentrionalis”
Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare – ROMÂNIA

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: