COLUMNA LUI TRAIAN: 1908 ANI…

(12 mai 113 d.Hr. – 12 mai 2021)

de Vasile ȘOIMARU

Pentru a vedea cu proprii ochi acest monument, acest CERTIFICAT DE NAȘTERE AL NEAMULUI ROMÂNESC, Badea Gheorghe Cârțan din Cârțișoara Sibiului a pornit pe jos la Roma pe data de 3 ianuarie 1896, revenind acasă la Cârțișoara după trei luni de zile, la începutul lunii aprilie… Drumul lung de 2000 de kilometri într-o direcție, mergând Badea Cârțan zilnic câte 40-50 km…

Am făcut și eu acest drum, de câteva ori, ce-i drept cu autoturismul și nu pe jos, ca Badea Cârțan, pentru că nici opinci trainice ca ale lui n-am găsit în vânzare, dar nici timp liber, cât avea el, tot n-am avut…

Cu acest prilej vă propun un frumos articol semnat de sora noastră cea bucovineană de la Cernăuți, Maria Toacă-Andrieș, precum și câteva imagini fotografice de la Roma și de la Cârțișoara Badelui Cârțan făcute de FotoSOIM…

LAUDĂ OPINCILOR LUI BADEA CÂRŢAN

de Maria TOACĂ-ANDRIES, Cernăuți

E bine cunoscută această poveste, însă, deoarece ziua de 12 mai se consideră data inaugurării vestitei Columne a lui Traian în Forul împăratului la Roma (12 mai 113 d. Hr.), merită să evocăm grozava întâmplare cu ţăranul român (cioban din Ardeal) care, dornic de a se întâlni cu istoria străbunilor săi, a ajuns pe jos la Roma. S-a pornit la drum lung îmbrăcat aşa ca ciobanii din munţii Făgăraşului, pe unde îşi păştea mioarele – în suman, iţari, opinci… Cică a ajuns pe la apus de soare la marginea oraşului etern, l-a salutat cu „Bine te-am găsit, maică Roma!”, iar când a dat de Columna lui Traian, a căzut de oboseală, adormind chiar la „picioarele” ei. În zorii dimineţii s-a trezit de marea agitaţie din jurul său. Italienii ce treceau pe acolo l-au confundat cu dacii de pe Columnă, strigând: „A coborât un dac de pe Columnă!”.

Mai întâi „l-am văzut” pe faimosul Badea CÂRŢAN pe Columnă, printre vitejii daci, lăsându-i un trandafir la opinci, ca să mai revin pe acolo, cum m-a asigurat un șmecher vânzător de flori. Iar peste câțiva ani după „întâlnirea” de la Roma am intrat în casa acestui nemaipomenit de curajos român, înstrăinat de ţară. Știam că suferea amarnic, ca şi noi, din cauza despărţirii de Patria-mamă, că era iubitor de carte şi aducea din Ţară desage pline de literatură în limba română. Timp de vreo treizeci de ani a tot trecut munţii, aducând din Vechiul Regat şi din marele oraşe ale împărăţiei cărţi. Umbla cu desaga în spate prin satele din sudul Transilvaniei, răspândind lumina lor.

… Porniți să traversăm cel mai frumos drum din lume, cum este trecut în ghidurile turistice Transfăgărăşanul (dinspre Sibiu spre Curtea de Argeş), primul indicator ce ne-a atras atenţia a fost cel al localităţii „Cârţişoara”. „Am ajuns la Badea Cârţan!”, am izbucnit cu spontană bucurie şi nepotolite emoţii de la surpriza apărută în cale. Nici vorbă să nu ne oprim în satul ţăranului care a străbătut pe jos mai mult de 2.000 de kilometri – din Cârţişoara sa până la Roma, rupând câteva perechi de opinci ca să vadă „Râmul de la care ne tragem”, vorba cronicarului. Marea dragoste pentru istoria strămoşilor şi dorinţa de a vedea cu ochii proprii urmele lor l-au purtat prin multe locuri; a mai fost, tot pe jos, la Veneţia şi Ierusalim. Ajunsă în satul şi în casa lui Cârţan, astăzi transformată în muzeu, m-am convins că acest om nu-i doar un mit, ci are o zi şi un loc al naşterii. A apărut pe lume în 1849, perioada când Europa fierbea în vâltoarea romanticei lupte pentru egalitate, libertate, fraternitate. Zărind pâlcuri de mioare pe culmile Munţilor Făgăraşului, parcă îl vedeam pe Badea Cârţan, care, înainte de a fi păstor al cărţilor, a fost cioban la oi. Se povesteşte că deşteptarea sa a început încă din copilărie, într-o zi senină de vară, când, fermecat de măreţia munţilor, l-a întrebat pe taică-său ce se află şi cine trăieşte dincolo de creste. Copilul a rămas foarte uimit aflând că dincolo e România, exprimându-şi nedumerirea: „Şi noi suntem români, de ce aici nu-i România?”. Visul său mare nu i-a fost dat să-l vadă împlinit. S-a stins la 7 august 1911, la vârsta de 62 de ani. Fiind înmormântat la Sinaia, are scris la căpătâi: „Aici doarme Badea Cârţan, visând la întregirea neamului său”.

Redacția „e-Bibliotheca septentrionalis”
Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare – ROMÂNIA

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: