BITCOIN (Partea a doua)

de Radu Eugen CĂTANĂ,
bibliotecar la Compartimentul MULTIMEDIA,
Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare

 

2. Criticii criptomonedelor

Au existat critici consistente la adresa criptomonedelor, una dintre ele este dacă e vorba de o formă a unei monede a activelor. În forma sa actuală, având capacitatea de a efectua tranzacții monetare, bitcoinul și criptomonedele sunt mult mai apropiate și îndeplinesc definiția monedei.

2.1. Oportunități și avantaje

Fiind o marfă relativ nouă, oportunitățile criptomonedei arată promițător. În ciuda faptului că a crescut în termeni de preț și valoare, oportunitățile viitoare sunt încă căutate. Analiştii discută despre oportunitățile realiste ale criptomonedelor pentru utilizatori, investitori și inclusiv pentru guvern.

2.1.1. Securitate tehnologică

Blockchain-ul este considerat a fi una dintre cele mai bune platforme și cele mai sofisticate tehnologii de la descoperirea internetului. Oferă eficiență pentru tranzacțiile online, în ceea ce privește securitatea și confidențialitatea. Într-un studiul de caz s-a ajuns la concluzia că, în afară de a permite utilizarea criptomonedelor, blockchain-ul este capabil să protejeze informațiile confidențiale și de asemenea, să elimine intermedierea din partea oricărei instituții.

Chiar dacă au existat rapoarte care să ateste că s-a constatat că Bitcoin a dezvăluit 40% din identitatea utilizatorului. Acest raport a fost întocmit după ce utilizatorii au urmat recomandarea stabilită de Bitcoin. Această problemă a confidențialității identității este importantă pe baza caracteristicilor criptomonedei care protejează profilul utilizatorului prin descentralizarea sistemului. Două defecte ale acestui studiu sunt că nu se folosește sistemul blockchain propriu-zis, ci o replică, iar simularea a fost făcută într-o singură facultate formată doar din studenți. În afară de aceasta, nu au existat alte studii care să fi relevat defectele utilizării Bitcoin și a criptomonedelor care au expus riscul expunerii informațiilor personale ale utilizatorului. Unul dintre riscurile în deținerea de monede digitale este tranzacția dublă, ceea ce înseamnă că cineva este capabil să emită două tranzacții paralele prin acordarea aceleiași monede către doi destinatari diferiți. În cazul tranzacțiilor centralizate și online, sistemul operațional al băncii este capabil să detecteze o astfel de activitate suspectă. Tehnologia blockchain este foarte securizată. Escrocii nu vor putea comite o astfel de infracțiune, deoarece nu se pot schimba și nu pot valida mai multe registre mari în același timp. Securitatea criptomonedei poate fi întreruptă în cazul în care fraudatorii sunt capabili să controleze dovada puterii de lucru hash. Puterea hash este capacitatea de control al puterii de calcul. Puterea hash este puterea necesară rețelei de criptomonede pentru a funcționa continuu. Puterea hash este numărată în medie în 10 minute pentru consumul de energie. Controlând majoritatea mizei în „dovada muncii”, fraudatorii pot cheltui dublu pe același bloc, pregătind în prealabil sucursala blockchain înainte de a o transmite în rețeaua lanțului. Teoretic, frauda se poate face la scară largă, cu condiția ca fraudatorii să poată controla un anumit procent din puterea hash. Din algoritmul Bitcoin de mers binomial aleatoriu, fraudatorul poate dubla cheltuielile dacă controlează 51% din puterea de calcul. În protocolul de „dovadă a muncii”, verificarea dacă există sau nu o tranzacție dublă se bazează exclusiv pe puterea hash. Este mult mai dificil controlul majorității puterii hash a sistemului decât controlul identităților majorității. Algoritmul criptomonedelor este mai securizat și este mai bun decât utilizarea cardurilor de credit. Criptomoneda are taxe de procesare mult mai mici în raport cu tranzacția şi siguranţa pe care o oferă. Utilizarea criptomonedelor este mai sigură atunci când efectuați tranzacții. Mecanismul transferului criptomonedelor este prin autentificare de către cumpărători și vânzători. Autentificarea între ambele părți va împiedica fraudatorii să falsifice orice tranzacție nouă sau să întârzie orice tranzacție de rambursare. Comparativ cu cardul de credit, aceste fraude s-au întâmplat și vor continua să persiste datorită mecanismului său. Tehnologia din spatele tranzacției cu cardul de credit funcționează în cadrul titularului cardului, comerciantului, băncii comerciale, rețelei de carduri de credit, băncii emitente și furnizorului de servicii. Pentru orice tranzacție, procesul este mai complicat decât pare. Trebuie să treacă pe la toate aceste entități înainte ca o tranzacție să poată fi finalizată. Posibilitatea de a comite fraude poate exista în oricare dintre aceste etape. Chiar dacă s-au luat anumite măsuri pentru reducerea fraudei pe cardurile de credit, sistemul este mai vulnerabil în comparație cu blockchain-ul. Sistemul aplicat de tehnologia cardului de credit nu este încă la fel de sigur ca şi tehnologia criptografică ce o are criptomoneda. În ciuda unui algorit complicat, sistemul blockchain nu este complex. Complexitatea există doar în nodul și puzzle-ul matematic care va fi rezolvat prin procesul „minier”. În afară de asta, tehnologia blockchain oferă funcții utile tuturor utilizatorilor. Este puțin probabil să preceadă un sistem haotic bazat pe rezistență și ireversibilitate. Înregistrările documentelor digitale online și identificarea sunt bine păstrate în cadrul sistemului blockchain pentru moment și în viitorul apropiat.

2.1.2. Costul tranzacției

De-a lungul istoriei, oamenii au folosit un fel de formă monetară pentru tranzacțiile de zi cu zi. Într-un sistem de tranzacționare, oamenii își schimbau bunurile, cu acordul ambelor părți. Odată cu trecerea timpului, banii reali au fost concepuți pentru ca oamenii să tranzacționeze cu ușurință, fără a fi nevoie să aducă mărfuri mari la comerț. Pe măsură ce lumea intră în secolul al XXI-lea, criptomoneda a luat piața prin asalt. Au existat mari companii multinaționale care folosesc Bitcoin ca monedă și chiar folosindu-l pentru a plăti angajaților salariile lunare.

Întrucât costul curent al tranzacției, tarifele pentru tranzacții cu criptomonede și Bitcoin sunt mai mici comparativ cu alte monede normale. Au existat probleme considerabile în sistemul de plăți actual, care este practicat de cardurile de credit și de salarizare. Dobânzile percepute pentru utilizatorii care nu își achită plățile sunt mult prea mari și care pot pune în pericol un utilizator cu probleme financiare. Acest lucru nu a fost în cazul criptomonedelor, unde tranzacționarea are loc atunci când utilizatorii peer-to-peer sunt de acord și abia atunci se va face transferul de bani. În plus, criptomoneda poate fi operată 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână pe tot parcursul anului, oricine din lume poate tranzacționa fără niciun cost atâta timp cât internetul este accesibil. Întrucât lumea este bombardată de dezvoltarea recentă a internetului obiectelor (IoT) și dependența de big data, capacitatea de a tranzacționa fără limitarea timpului este o ușurință pentru utilizatori. Această metodă de plată ar facilita generația tânără, care în viitor se așteaptă să devină proprietari de afaceri și să lucreze în propriul lor interval de timp, fără a fi nevoie să se emuleze la un program convențional de lucru. Acest mod de tranzacționare este, de asemenea, potrivit pentru specialiștii în internet, fără a fi nevoiţi să eliminați costurile suplimentare, care apar odată cu utilizarea unui alt sistem de plată.

2.1.3. Randament ridicat

Trăsăturile distinctive ale criptomonedei și capacitatea sa de a se potrivi funcției economice îl face un activ unic. Istoria ne arată că Bitcoin este o monedă foarte volatilă, dar cu rentabilitate substanțială pentru investitori. În afară de aceasta, riscul Bitcoin este scăzut datorită proporției sale în multe portofolii diversificate. Așa cum știu toţi investitorii, ca să obții profit din investiții înseamnă să cumperi mărfuri la preț scăzut și vânzarea lor la un preţ mare. Pentru cei care dețin Bitcoin din primele sale zile de le apariţie, este posibil să fi câștigat de 1.000-40.000 din ceea ce investiseră. S-au studiat atât factorii tradiționali determinanți ai cererii și ofertei, cât și indicatorul modern, cum ar fi atractivitatea valutară. S-a studiat și interacțiunea dintre factorii determinanți ai prețului. Se susține că, din cauza cererii pieței, prețul Bitcoin în sine va crește, în special atunci când oferta de Bitcoin în circulație va fi mai mare decât este acum. După fiecare patru ani, când cantitatea de Bitcoin va fi redusă la jumătate, aceasta indică faptul că noul Bitcoin va fi introdus mai puțin, prin urmare va fi mai stabil. Deficitul de Bitcoin va face doar prețul mai mare, faţă de moneda principală utilizată în tranzacții internaţionale. În această perioadă stabilă, Bitcoin va fi solicitat atât de investitori, cât și de utilizatori.

Prețul Bitcoin a crescut, paralel cu căutarea interogărilor de pe Wikipedia și Google Trends. Se arată că există o corelaţie între relația interogărilor de căutare și prețul Bitcoin. Acest lucru indică faptul că, pe măsură ce populaţia va cunoaște existența criptomonedelor și modul în care se poate beneficia de pe urma ei, prețul va fi în mod rezonabil mai mare. În viitorul apropiat, când mai mulți oameni sunt conectaţi la computer și internet, prețul criptomonedelor se va stabiliza și astfel oamenii care şi-au păstrat monedele virtuale vor culege fructele investiției lor. Utilizarea criptomonedelor se face ca utilizarea banilor reali sau utilizarea cardurilor de credit la achiziționarea de bunuri legitime de la comercianții cu amănuntul. În afară de aceasta Bitcoin-ul poate fi utilizat în scopuri mai largi. Popularitatea criptomonedelor, în special Bitcoin a fost accelerată în continuare şi din cauza mai multor evenimente particulare care au implicat utilizarea sa, cum ar fi criza bancară din Cipru din 2012 până în 2013 și criza datoriilor suverane europene (ESDC) din 2010 – 2013. Acest lucru se datorează nesiguranței utilizării depozitelor tradiționale. S-a adaptat un program folosit în genetică pentru evaluarea modelului de profit în investițiile de criptomonede. Constatarea arată că au existat semnale frecvente și profitabile în modelul analizei. S-a constatat că rentabilitatea Bitcoin a fost semnificativă folosind impulsul seriilor temporale. Pentru o perioadă continuă de 8 săptămâni, s-a constatat că a existat o rentabilitate puternică a Bitcoin. Pe baza celebrelor teorii ale activelor, predicția a fost dovedită prin dovada continuării și inversării, returnării empirice cu predictibilitatea seriei temporale. După cum sa discutat, datorită volatilității criptomonedelor, continuarea și inversarea duratei de timp a Bitcoin a fost mai scurtă în comparație cu un alt activ. Investitorii instituționali pot obține profit investind în Bitcoin.

2.2. Provocări

În ciuda oportunităților în criptomonedă, există încă multe provocări care așteaptă să fie înfruntate de criptomonedă. Persoanele interesate și noii investitori au făcut probabil un pas precaut, indiferent dacă vor investi sau nu, din cauza riscului și provocărilor pe care le prezintă tranzacționarea și investițiile în criptomonede.

2.2.1. Legea

În ceea ce privește banii reali, utilizatorii sunt siguri că pot fi utilizaţi, deoarece sunt reglementați de banca centrală a unei țări.

Fiecare politică și rezultatul poziției monetare a unei țări se află în deplina autoritate a Băncii Centrale. În ceea ce privește criptomoneda, oricine poate avea mai multe conturi, fără niciun cost pentru crearea acestuia. Nu există proceduri de verificare centralizate adecvate și de asemenea, nu este obligatoriu să-și folosească numele real. Acest proces este destul de vag în care noțiunea de activități ilegale din spatele tuturor înregistrărilor și tranzacționării criptomonedelor ar putea fi o farsă într-un fel sau altul. A fi anonim pe web este terenul perfect pentru infractori și fraudatori în desfăşurarea acțiunii lor. Infractorii cibernetici ar folosi această platformă de tranzacționare pentru a-și desfășura activitățile ilegale și să-şi extindă înșelătoria și înșelăciunea. Se consideră că criptomoneda este mai probabil să fie utilizată de infractori ce se angajează în fraude precum spălarea banilor și traficul de droguri. În ciuda tehnologiei blockchain, inventată pentru a facilita tranzacţiile cu ușurință între utilizatorii din întreaga lume, infractorii vor găsi întotdeauna modalități de a obține profit. Unele autorități de reglementare au refuzat să accepte Bitcoin ca monedă, de exemplu în China s-a interzis tranzacţionarea Bitcoin sau a oricărei alte monede digitale în instituțiile financiare sau în domeniul afacerilor. Această acțiune întreprinsă de autoritatea chineză este de înțeles, deoarece tranzacționarea cu criptomonede și activitățile comerciale nu pot fi urmărite pe platformele de tranzacționare având anonimatul personalului implicat.

2.2.2. Facturi de electricitate

În afară de costul inițial al investiției în hardware, o altă cheltuială principală pe care un „miner” trebuie să o plătească este consumul de energie. S-a constatat că extragerea monedei digitale a generat mai multe cheltuieli cu electricitatea în comparație cu recompensele acordate prin rezolvarea unui „bloc”. „Minatul” criptomonedelor a generat o cheltuială imensă  cu energia. Costul „mineritului” diferă de performanțele hardware. „Dovada muncii” în exploatarea acestor monede digitale consumă energie ridicată și necesită capacități computerizate avansate. Cu toate acestea, aceste computere sofisticate care includ procesoare, GPU-uri sunt necesare în exploatarea în cadrul blockchain-ului pentru a preveni cheltuielile duble care se învârt în jurul aspectului de securitate. Se așteaptă ca activitățile „miniere” să fie încetinite în următorul deceniu, și numai cele cu o substanțială actualizare hardware vor supraviețui în activitatea „minieră” și capacitatea de a reduce costul consumului de energie electrică. Becker și colab. (2013) a încapsulat costul exploatării criptomonedelor. Datorită faptului că marea majoritate a acestor valute adaptează „dovada muncii”, necesită o cantitate mare de energie datorită muncii matematice realizate de către hardware-ul implicat. Acest lucru este deosebit de dăunător în activitățile „miniere” la scară mare. La rândul său, acest lucru va face ca criptomonedele „miniere” să devină „ticălosul” care contribuie la emisia de dioxid de carbon și ar distruge Pământul prin încălzirea globală. Ar trebui realizate mai multe studii privind efectul criptomonedelor asupra mediului. Nu merită să sacrifici pământul pentru un profit pe termen scurt. Dacă se dovedește că procesul „minier” ar face mai mult rău decât bine, guvernele sau chiar Națiunile Unite ar trebui să intervină pentru a se asigura că mediul nu va fi pus în pericol.

2.2.3. Crah şi Bulă speculativă

Conform Fama (1970), o piață eficientă este locul în care sunt disponibile informații din trecut care pot reflecta pe deplin prețurile istorice. Se spune că criptomoneda este o formă slabă de marfă, deoarece investitorii nu sunt capabili să-i prezică perspectiva viitoare, deoarece nu există informații disponibile din trecut. Acest lucru este adevărat, deoarece înființarea criptomonedei a apărut abia în 2009, în urmă cu aproape un deceniu. O investiție în această scurtă perioadă de timp nu are cu siguranță înregistrări anterioare și investitorii nu se pot baza pe un istoric pentru a se asigura că investiția poate fi profitabilă. Fry și Cheah (2015) și Urquhart (2016) au postulat că, dacă criptomoneda ar avea o formă adevărată de cont și valoare de stocare, nu ar fi atât de volatilă, cum ar fi riscul de prăbuşire și bule speculative. Se anticipează că criptomoneda își va atinge faza de bulă speculativă în viitorul apropiat. În ciuda acestui fapt, nu sa întâmplat de fapt nicio prăbuşire reală care să diminueze în cele din urmă Bitcoin sau orice altă criptomonedă. Pe de altă parte, cele mai mari volatilități lunare pentru aur și alte valute sunt mai mari decât cele mai mici volatilități lunare pentru Bitcoin. Această volatilitate în Bitcoin oferă indicația că criptomoneda ar fi o marfă de neîncrdere pentru investițiile pe termen lung. Oferă posibilitatea ca bulele și accidentele să se întâmple în conformitate cu această tendință de volatilitate.

Bitcoin a suferit trei bule mari izbucnite din 2011 până în 2013, care s-au prelungit de la 66 la 106 zile. Cercetările anterioare au arătat că speculațiile pot duce la destabilizarea activelor. Volatilitatea deținut de prețul Bitcoin arată că este condus de tranzacționarea implicată de speculații. Speculația poate elimina statutul său de monedă viabilă. Prețul de tranzacţionare timpuriu al monedei Bitcoin a fost de doar câțiva cenți, a urcat la 1.132,26 dolari spre sfârșitul anului 2013. Câteva luni mai târziu, prețul a scăzut cu aproape 60%. Acesta a fost un semn clar al supraevaluarii activelor. Datorită faptului că doar persoanele limitate folosesc Bitcoin ca principală criptomonedă astăzi, este dificil să o evaluezi la o valoare corectă. Această aplicare incertă a Bitcoin ar putea duce la înșelătorie și la alte scheme care pot duce la pierderea investițiilor monetare. Investitorii ar dori să obțină profituri din criptomonedă, căutându-le potențialul fără orice risc de speculație. Se anticipează că „bulele” vor apărea în cele din urmă atunci când autoritățile și politica economică intervin neacceptând criptomoneda, după cum reiese din explozia minoră a bulei Bitcoin în mai multe cazuri raportate mai sus.

2.2.4. Atacul în rețea

Tehnologia blockchain-ului cu caracteristică descentralizată are susceptibilitate și securitate scăzute. Deschide ușa manipulării și falsificării. Tehnologia blockchain are multe provocări în ceea ce privește sistemul său de gestionare a identității și accesului legat de Internetul obiectelor (IoT). Activitățile din „bazinele miniere” sunt vulnerabile la două tipuri de atac: fie de către membrii unui grup rău intenționat, fie de către operatori de grup. Un atac în rețea poate fi realizat de operatori de malware rău intenționate prin combinarea resurselor din grupul lor. În timp ce membrii grupului rău intenționat pot crește potențialul de calcul într-un anumit grup „minier” și mai târziu în viitor, îl pot destabiliza. Acești utilizatori saltă dintr-un „bazin minier” în altul pentru a sabota randamentele „miniere” ale bazinelor și a reține eficiența „blocului minat”. Un alt neajuns al criptomonedei este atacul bazat pe cod. Codarea rețelei de către Nakamoto este deschisă pentru atacul de erori (bug attack). Această rețea este acum întreținută de un grup de bază pe sursa deschisă prin Github. Un atac a avut loc deja în iunie 2013, unde nodurile Bitcoin au fost atacate de un atacator necunoscut, care a transmis informațiile din rețea, care nu au implicat activități „miniere”. După cum a arătat istoria, atacul viitor asupra rețelei blockchain este iminent, fraudatorii vor găsi în cele din urmă modalități de a ataca rețeaua de criptografie a blockchain-ului, dacă această problemă a vulnerabilității nu este abordată cu seriozitate.

(va urma)

Notă: Puteți accesa și articolul Bitcoin (partea întâi) aici: https://ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com/2021/01/21/bitcoin-partea-intai/#more-46334