AMPRENTELE SUFLETULUI – revistă de cultură și artă, An VII, nr. 1 – ianuarie 2021

(recenzie)

de Vasile BELE

,,Am fost mereu uimită de varietatea lingvistică a limbii române, de metaforele pe care le conține. E o altă dimensiune a sinelui, pe care ți-o conferă, de parcă aș avea două stații, una a limbii pe care o întrebuințez, alta, cea oferită de cuvântul echivalent al celeilalte limbi, care oferă o altă imagine. Limba română mă însoțește permanent, o am în cap, chiar dacă scriu în limba germană. Mă însoțesc, întotdeauna, în paralel, imaginile celeilalte limbi”. (Herta Müller)

Am primit, prin amabilitatea doamnei Eugenia Enescu Gavrilescu, revista AMPRENTELE SUFLETULUI, (cel mai proaspăt număr), Anul VII, nr. 1 Ianuarie 2021, o revistă de cultură și artă, pag. 80, ISSN 2393-4506, extrem de interesantă și bogată în „informație” literară – poezie de factură modernă sau poezie populară, eseuri, proză, mărturisiri, cântec popular, folclor – oameni, talent și fapte concrete.

Rubricile sunt coordonate de redactorii Ileana DUMITRESCU – Pe aripi de vis, Liliana PUȘCAȘU-RAVAR – Cuvântul de astăzi, cuvânt pentru viitor, Camelia BOȚ – Zbor spre înălțimi, Liliana ROIBU – Din harul lui Dumnezeu și Nadia LINUL-URIAN – Satul românesc de ieri și de azi, fiecare rubrică și redactor având în „spate”, o echipă demnă de laudă și apreciere.

Grupul de inițiativă, este format din Eugenia Enescu Gavrilescu, Constantin Nicolae Gavrilescu, Nicolae Vasile – președinte de onoare, membru U.Z.P.R. și Ion Ionescu-Bucovu, și Colectivul de redacție al acestei minunate echipe – Constantin Nicolae Gavrilescu (director editorial), Eugenia Enescu Gavrilescu (redactor-șef), Violeta Bobocea (secretar general al redacției) și Nicolae Vasile, Victor Gh. Stan, Vasile Groza, Nicolae Toma, Ovidiu Țuțuianu, Nicolae Doftoreanu și Florică Dan – în calitate de senior editori.

Alături de Grupul de inițiativă, Colectivul de redacție al acestei reviste, la loc de cinste, stau creațiile celor cuprinși în acest număr de elită. Editorialul – FĂRĂ SUFLET, DESPRE SUFLET, aparține președintelui de onoare – Nicolae VASILE, care este personalizat printr-un motto, pe care, dacă nu l-aș cita, aș zice că e o mare greșeală. Iată-l, „Aș vrea să trăiesc ani mulți și buni, să-i văd bătrâni pe tinerii de azi, frumoși și nebuni, pe ei, care acum simplifică tot, trupul e hardși sufletul soft”, din Omul ciclic, Nicolae Vasile.

O frumoasă trecere în revistă a modelelor filozofice moderne, a teoriei sistemelor, aducere în discuție a lui Rene Descartes (n. 31 martie 1596 – d. 11 februarie 1650), „primul care a abordat științific problema sufletului, atât teoretic cât și practic”, pag. 1.

Scriitorul Nicolae Toma, semnează eseul SALVAȚI LIMBA ROMÂNĂ, (pag. 2), pentru ca în final să fie citată Herta Müler, (vezi supra). Interesantă abordarea eseistică. Susțin această idee. Aduc argument… „pentru salvarea limbii române, acum în ultimul ceas, ar trebui o legislație prin care să se interzică în mass media folosirea de neologisme și în actele oficiale emise de instituțiile locale și centrale din această țară numită România. Pe vremea când trăia senatorul George Pruteanu – de fapt singurul parlamentar român care atenționa orice ciopârțire a limbii străbune – acesta lua atitudine și nu de multe ori în plenul Parlamentului. Astăzi clasa politică a uitat obligația de a păstra limba română curată, așa cum au primit-o de la strămoși și să o ferească de influențele limbilor străine. Tacit au fost introduse în limbajul curent cuvinte străine și jurnaliști fără caracter și fără țară promovează și creează confuzie dând falsa idee că luptă pentru idealul național”.

Vasile Groza, pag. 3, aduce un LAUDATIO, marelui actor Florin Piersic, la ceas aniversar – cel care a jucat în 55 de filme, debutând cu filmul „Ciulunii Bărăganului”, afirmând „La onorabila vârstă de 85 de primăveri, Florin Piersic a fost și rămâne primăvara noastră la români. Nu putem decât să ne bucurăm. Personal am fost beneficiarul acestor primăveri din copilărie și până în acest moment ce-l notez aici”.

Prin Eugenia Mihu, luăm „întâiul contact”, cu poezia – alternând între vers clasic, cu rimă și versul alb. Și unul și altul, stârnește interes. Adică, și o poezie și alta…

,,Dacă ți-aș fi iubită, atât, pentru o zi,
M-aș lepăda de mine și ți-aș întinde mâna
Și ramură-copacii pe noi ar desfrunzi
Și ne-am preface-n stele sau una cu țărâna
”,

din poezia Dorul și privighetoarea, pag. 4.

Deja intră în rol redactorii. Ileana Dumitrescu, ne bucură cu rubrica „Pe aripi de vis”, cu poezii. Îi are colaboratori în echipa dumisale pe Nicu Doftoreanu, Antonella Stoica, Rodica Constantinescu, Ludmila Vârlan-Turcu (Republica Moldova), Ionica Bandrabur (proză scurtă și poezie), Emil Dinga (proză și poezie), Radu Zăgrean, Pica Maria Boștină și Ileana Dumitrescu – poezii.

Responsabila rubricii „Cuvântul de astăzi, cuvânt pentru viitor”, redactor Liliana Pușcașu-Ravar, semnează IMPRESII DE CĂLĂTORIE – MĂNĂSTIREA COMANA, îi are în echipă pe următorii: Maria Sturdza-Clopotaru (poezie), Victor Gh. Stan, Constantin Nicolae Gavrilescu, Mariana Popa, Elena Moisei – poezii, Teodor Dume – micropoeme și aforisme, Nicolae Nistor, Adriana Rușățeanu, Ioana Gărgălie, Eugenia Zabulica (Republica Moldova), Liliana Toderiță, Mihaela Hunțanu, Petru Ungar (Franța), Constantin Georgescu, Adriana Papuc – toți cu poeme – rimă sau vers alb și Cristina Bondoc, cea care întocmește o fișă bibliografică pentru Constantin Georgescu, afirmând, „în anul 2018 publică FILANTROPUL DE CUVINTE , având a zecea carte în curs de editare. Constantin Georgescu îmbogățește universul poetic cu imagini noi, el singur fiind un creator de noutăți. Poezia lui Georgescu se prezintă ca niște coloane de bazalt, străjuind aleea ce duce spre nicăieri”, pag. 32.

Redactorul Camelia Boț, (Italia), ne dăruie câteva poeme – Mă mut în tine, Sufletul ne arde-n trup, La plecarea ta și Ia-mă cu tine – din care voi cita ultima strofă:

,,Ia-mă cu tine, unde-i cald și-i bine și mă ferește de iarna ce vine.
Ia-mă, ascunde-mă în pieptul tău blând,
de tot ce-i lumesc, chiar și de al meu gând
”, pag. 35.

Își pun amprenta literară, cu poezii – Cătălin Iancu, Daniela Konovală, Ioan Cojocariu (Spania), Cristina Ghindar-Greuruș, Maria Poiană – pentru care redactorul rubricii întocmește o mică „fișă de autor”. „Încă o poetă cucerește spațiul literar prin versul ei sensibil, prin frumoasele ei tablouri lirice, cu care ne răsfață sufletele zi de zi”, apoi citează din Flori Cristea, cu referire la Maria Poiană, „Maria Poiană este un condei surprinzător în spațiul literar actual. Scrie de puțină vreme, dar este clar că divinitatea i-a dăruit har. Versul ei curge frumos, este cald, catifelat”, pag. 42.

Nu se lasă mai prejos – Nela Boca, Ioana Bocicu și Mara Manolache. Florentina Savu ne oferă proză scurtă și două poeme – „Lună și Luceafărul” și „De ce?”.

Următoarea rubrică, „Din harul lui Dumnezeu”, o are ca redactor, pe bună și draga prietenă, din frumoasa Cetate a Neamțului, Liliana ROIBU. O rubrică specială, cu oameni speciali, cu un redactor special. Iurie Brașoveanu, (Italia) și Ioan Marian Acatrinei aduc în paginile revistei, sub directa îndrumare a redactorului, poezii interesante, fine, nobile.

Violeta Bobocea, face o caracterizare de personaj Călin Surupăceanu, „Seninătatea personajelor lui Marin Preda”, intitulată „Călin Surupăceanu, un Homo Faber al timpurilor moderne”, (romanul „Intrusul”).

La secțiunea „Mărturisiri”, aflăm despre „Copilul Mara…”, despre „Artistul Mara…” și „Adultul Mara…”, pag. 51, Mara Elena Matasă, un copil de 12 ani, cu „numeroase apariții la diverse emisiuni tv, la posturi locale, regionale și naționale”, actor în două filme pentru copii, își dorește să devină profesoară de canto… Vei reuși! Și vei fi un dascăl de excepție…

Alături de ceilalți artiști îl găsesc pe maramureșeanul nostru Ionuț Uivaroși. Foarte interesante materiale și prezentări de suflet, au și – Andreea Ștefana Mitrofan, (elevă la Colegiul Național „Gheorghe Asachi”, Piatra Neamț, în clasa a IX-a), Ioan Marian Acatrinei – din Târgu Neamț, Elena Laura Căliman sau Roberto Juan Helmigeanu, născut în Spania, la Valencia, și elev în clasa a XII-a, la Liceul de Arte „Victor Brauner”, din Piatra Neamț.

Citez din Roberto Juan Helmigeanu. „Sunt optimist! Știu că, tot ceea ce îmi doresc se va îndeplini. Dumnezeu mă iubește, am o familie minunată care îmi oferă sprijin necondiționat”, pag. 60… un copil înțelept, inteligent și hotărât. Știe ce vrea de la viață…

Cea din urmă rubrică, este dedicată satului românesc – SATUL ROMÂNESC DE IERI ȘI DE AZI – redactor prof. Nadia Linul Urian.

Nadia – este o femeie puternică. Se simte asta și din scriitura domniei sale. Am îndrăznit să fac o recenzie de carte la un volum semnat de Domnia sa. Am vrut să fie un semnal editorial, mai ales că subiectul principal al acestui volum era chiar satul românesc.

POVEȘTI DIN SAT – RĂTĂCEAM ÎNTR-O GRĂDINĂ – proza propusă pentru a fi cuprinsă în revistă, dă o notă distinctă.

Următorul propus este, tot un fiu al satului românesc, părintele Ioan Aurel Rus, cu proză – Moșu Marchiș, pag. 63, care ne vorbește despre copilărie: „Doamne cât de fain îi să vorbești copilăriei și mai ales despre satul Cristeștii Ciceului, în care am văzut lumina lumii! Despre copiii de pe ulița Gării și despre vecinii pe care i-ai avut. Cum să-l uit pe badea Ion Marchiș, frate cu Teodor Moraru de la Moara lui Cernat, ce o avea soție pe lelea Măriuță, vecinii noștri? Numai trece pirlazu și erai la ei, ba la zama de amiază, ba la cină”, pag. 63.

Mioara Vlașin (Italia), propune o poezie de o sensibilitate aparte. „Adamicul surâs”, „Icar”, „Brâncușiană” sau „Am învins moartea”, sunt doar câteva nume de poeme:

Când Dumnezeu a creat omul
în cea de-a șasea cosmică zi
și l-a numit Adam
s-a odihnit câteva clipe
a privit curioasa creatură
și i s-a părut că lipsește
iubirea”, din Adamicul surâs, pag.64.

Poetul popular Nelu Danci, nu se dezminte de la poezia populară, „talpa”, poeziei. „Cuza domn”, „Lumea asta așa-i făcută” sau „Pe izvor la o fântână”, sunt câteva titluri de poezie, izvorâte din sufletul plin de noblețe și tradiție, plin de dragoste pentru sat și tot ce are el mai bun.

,,Gânduri multe mă frământă,
Stau pe pat și mă gândesc,
Unde doarme a mea mândră,
De nicicum nu o găsesc.

Nu-i la casa părintească,
Unde mai mergea mândră,
Când era mai supărată
Și plină de griji era”,

din Gânduri multe mă frământă, pag. 65.

Laura Cîrcu Munteanu, este cuprinsă cu trei fragmente de proză din volumul „Povara ultimului sfânt” și două poeme, din volumul „Aripi de rezervă” – „Detalii” și „Autoportret”, pag. 67:

,,Mă cert deopotrivă,
Cu binele și răul.
Sunt propriul meu demon
Și înger păzitor…
Iubesc deopotrivă
Și Soarele și Luna,
Sunt deopotrivă fiică
De zeu și muritor
Iubesc deopotrivă
Și lacătul și cheia”.

Interpretul de muzică populară Ovidiu Purdea-Someș, face o radiografie a satului românesc – „Gârboul Dejului – Anotimpurile satului meu”, pag. 68, și poeziile „Scrisoarea către țara mea” și „Ion din Gârbou”, pag. 69:

,,Ion din Gârbou
A fost primul pământean
Care a emigrat pe Lună
L-a prins fiscul vu cazanul de pălincă pe foc
A fugit cât îl țineau puterile
Dar până pe Lună a obosit de tot
Istovit și-a ales o piatră aparte
Și a adormit fericit…
”.

Felicia Pop, ne dăruiește un poem și proza „La batoză”, pag. 70-71, de-acolo, „de la mama lor”, vorba „țăranului de la țară”, amintiri din satul Buduș – „un sat liniștit, așezat de-a lungul unui pârât domol ce cobora la vale către Igriția. Apa Văii Mari era tot anul liniștită. Primăvara, ploile se transformau în adevărate torente ce mătură totul în cale”, pag. 70.

Ovidiu Țuțuianu și Florică Dan ne cadorisesc literar cu poezii.

Cu adevărat în literatura română se află valoare.

În final, m-am lăsat pe mine, pentru că în echipa Nadiei Linul Urian sunt și eu – „Chiuzbaia – vatră de spiritualitate, leagăn și scut de apărare”, pag. 72-73, din care voi cita doar atât: „un sat că oricare altul, ar zice trecătorul, omul de rând, care se află în trecere prin această vatră. Eu, știu al satului, îi voi spune cu totul altfel, pentru că nu pot și nu am dreptul să privesc prin prisma trecătorului. N-aș putea face acest lucru niciodată”.

Succes în continuarea acestor proiecte.

Vasile Bele

Vasile Bele

Chiuzbaia, 1 aprilie 2021

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: