Să ne reamintim…

Gheorghe POPESCU (25 iulie 1929 – 26 iunie 2001)

Gheorghe POPESCU
(25 iulie 1929 – 26 iunie 2001)

de Maria GÂRBE

Devotat profesiei, Gheorghe Popescu a fost o personalitate de referință a biblioteconomiei românești. Anul acesta ar fi împlinit 92 de ani. Sunt 20 de ani de când ne-a părăsit.

S-a născut la Preajna, în județul Mehedinți. Absolvent al Facultății de Filologie la Universitatea din București, în 1957, face parte din prima promoție specializată în biblioteconomie. A lucrat la Biblioteca Regională Dobrogea, fiind director până în anul 1962. În perioada 1962-1965 a îndeplinit funcția de director adjunct la Biblioteca Centrală de Stat, actuala Bibliotecă Națională. Apoi a fost inspector general la Direcția Biblioteci din Ministerul Culturii (până în anul 1972), iar între anii 1972 și 1998 a organizat pregătirea profesională a bibliotecarilor ca instructor-expert la Centrul de Perfecționare şi Formare a Personalului din Cultură. Doctorand în bibliologie al profesorului Dan Simonescu.

În sprijinul activității de perfecționare a bibliotecarilor, a elaborat o serie de materiale: Bazele biblioteconomiei, Descrierea publicațiilor și organizarea catalogului alfabetic, Clasificarea zecimală și organizarea catalogului sistematic, Formarea concepției biblioteconomice românești și pregătirea profesională a bibliotecarilor ș.a. De asemenea, a publicat în Revista bibliotecilor și în Probleme de bibliologie (vol. 2, 1967). La sesiunea de comunicări ce a avut ca temă Biblioteca – mijloc de cunoaștere a științei și culturii, organizată de Biblioteca Județeană Constanța (atunci municipală) în octombrie 1972, a prezentat referatul Rețeaua de biblioteci publice. Stadiul actual și perspectiva dezvoltării ei. Toată viața a fost un deschizător de drumuri. Gheorghe Popescu, proaspăt director al Bibliotecii Centrale Regionale Constanța, avea să stabilească unele jaloane ale activității metodice desfășurate de bibliotecile raionale… își amintesc bibliotecarii constănțeni despre acele vremuri. Iar directorul bibliotecii, D. Constantin-Zamfir, rememorând trecutul, la aniversarea din 2016 a celor 85 de ani de lectură publică la Constanța, scrie: Îmi amintesc cu venerație de acea perioadă, când trudeam împreună cu el la organizarea împrumutului de publicații cu acces liber la raft, câte 12-14 ore pe zi, sau când mergeam la sate, pentru înființarea de biblioteci comunale […] lucram efectiv la inventarierea, clasificarea și cotarea publicațiilor, la amenajarea acestora la raft (Sub semnul cărții: 1931-2016: 85 de ani de lectură publică la Constanța, 2016).

În colaborare cu Valeriu Moldoveanu și Mircea Tomescu, a elaborat Ghidul bibliotecilor din România, volum apărut la Editura Enciclopedică Română în anul 1970. Este o lucrare care se întinde pe 477 de pagini, cu datele actualizate față de Ghidul apărut în anul 1958 sub egida Bibliotecii Centrale de Stat. Iar numărul unităților (bibliotecilor) cuprinse s-a mărit la circa 1.300. Cifră care ar reprezenta aproximativ 6-7% din totalul bibliotecilor din țară, rețeaua de unități depășind atunci cifra de 20.000. Materialul din volum este organizat pe localități, în ordinea alfabetică a acestora. În cadrul aceleiași localități, bibliotecile sunt prezentate pe rețele, în ordine alfabetică. Un singur exemplu am reținut, al municipiului Baia Mare, care, la data tipăririi Ghidului, avea aşa: Biblioteca Casei de Cultură a Sindicatelor, Biblioteca Grupului Şcolar Minier, Biblioteca Institutului Pedagogic de 3 Ani, Biblioteca Medicală Județeană, Biblioteca Municipală, Biblioteca Tehnică a Combinatului Minier, Biblioteca Tehnică a Uzinei Mecanice de Mașini și Utilaj Minier. Lucrarea este completată cu un indice general alfabetic și un indice pe materii. Scopul editării ghidului a fost de a veni în sprijinul cercetătorilor, al celor care căutau un anumit domeniu de lectură sau studiu. Și a dat posibilitatea cooperării între diversele rețele și categorii de biblioteci. A fost, totodată, util schimbului interbibliotecar de cărți. De aceea în volum, pe lângă adresa și numărul de telefon, sunt şi date referitoare la cantitățile și profilul fondului de cărți al fiecărei instituții. Pentru bibliotecile mari s-au adăugat date bibliografice privind istoricul, proveniența fondurilor, personalitățile care au contribuit la organizarea lor.

Astăzi ghidurile bibliotecilor, al căror număr a sporit după 1990, atât al celor de cuprindere națională, cât și al celor județene, sunt de un real folos pentru istoricul instituției-bibliotecă din țara noastră.

Gheorghe Popescu

La alcătuirea unui portret peste ani aș vrea să subliniez faptul că Gheorghe Popescu a fost atașat obligațiilor profesionale. Era un bun teoretician, dar mai ales un bun pedagog, priceput în aplicarea teoriei în practică. Preda lecții teoretice, dar însoțite de aplicații practice. Cine era atent la explicații nu putea să plece acasă nelămurit în tehnica descrierii cărților, adică în întocmirea fișei pentru orice tip de catalog (alfabetic, sistematic…), de exemplu. Reper în predare i-a fost descrierea bibliografică standard internațională – ISBD (International Standard Bibliographic Description). Una dintre condițiile de bază era ca fiecare descriere să se facă cu volumul în față, pentru o mai bună exactitate și complexitate a datelor. Deci: punct, spațiu, liniuță, spațiu (. – ), zicea domnul profesor. Printre participanții la cursurile de pregătire profesională erau nu doar absolvenți de biblioteconomie, ci și de filologie, care învățaseră diferit în facultate cum se face descrierea bibliografică. Dar de ce punem liniuța, dom’ Popescu?, întrebau ei. Și urma o jumătate de zi de dezbateri, exemplificări, susțineri de motive. Și el venea cu argumente, dând astfel statut și personalitate acestor descrieri, profesiei în general.

Cunoștea toată producția editorială. O carte cu copertă albastră, mai zicea câte cineva care nu-și amintea pentru moment titlul volumului. Nu mă interesează culoarea, răspundea, ci alte elemente care trebuie să facă parte dintr-o descriere (numele autorului, titlul cărții, datele de apariție – loc, editură, an –, numărul paginilor, formatul…) care să ajute cititorul să-și găsească volumul și informația necesare. Sau: cum evidențiezi două teme tratate într-un singur volum, prin CZU (Clasificare Zecimală Universală); Modificări de indici intervenite la unele grupe de clasificare. Și, uite-așa, ne ajuta să descoperim frumusețile profesiei de bibliotecar.

Profesorul Gheorghe Popescu era un bun organizator, prin mesaje, prin prezență. Se îngrijea de toate aspectele unei participări utile, dar și plăcute pentru întreaga perioadă a celor două – trei săptămâni cât durau cursurile. Când acestea aveau loc la Bușteni ori Sinaia, după-amiezile organiza excursii pe munte, dar și în împrejurimi cu vizitarea bibliotecilor și muzeelor din zonele respective, adevărate schimburi de experiență. La București ne recomanda spectacole de teatru, de operă sau alte manifestări culturale. Cunoștea programele, orele de desfășurare a acestora, profilul magazinelor, străzile, traseele și mersul tramvaielor. Nu-mi amintesc să fi întrebat vreo colegă ceva și dom’ Popescu să nu știe răspunsul. Așa am avut ocazia să vedem spectacolul cu piesa de teatru Zbor deasupra unui cuib de cuci. Iar dezbaterea de a doua zi a avut ca temă paralela dintre carte-film-teatru și urma să fie model pentru organizarea activităților la întoarcerea acasă.

Reținea, chiar și peste ani, numele și județul de proveniență al tuturor participanților la cursuri. Promisese un volum despre istoria bibliotecilor, dar a amânat prea mult punerea ideii în practică. Era întotdeauna dispus dialogului deschis, având o neasemuită vioiciune a spiritului.

În volumul Galeria bibliologilor români, autorii Gheorghe Buluță și Victor Petrescu concluzionează: În anii din urmă ai carierei sale devenise un fel de tată sezonier al bibliotecarilor mai tineri veniți să se perfecționeze. Avea grijă de toți, îi educa, dacă era nevoie, îi ajuta, îi organiza, îi certa părintește, veghea ca lucrurile să meargă bine. Iubea copiii și animalele – semn indubitabil al bunătății –, își iubea meseria și nu se lăsa acaparat de rutină, de plictis ori dezinteres.

Participanți la cursuri de biblioteconomie, Bușteni, 1988, (sursa foto: Maria Gârbe)

Bibliografie selectivă:

Gârbe, Maria; Petrean, Maria; Boie, Valeria. Gheorghe Popescu. In memoriam. În: „Bibliotheca septentrionalis”, an IX, 2001, nr. 1 (17).

Buluță, Gheorghe; Petrescu, Victor. Galeria bibliologilor români: portrete. – Târgoviște: Editura Bibliotheca, 2003.

Buluță, Gheorghe; Petrescu, Victor. Bibliologie românească: idei, portrete, controverse. – Târgoviște: Editura Bibliotheca, 2008.

Buluță, Gheorghe; Petrescu, Victor; Vasilescu, Emil. Bibliologi români: dicționar. – Târgoviște: Editura Bibliotheca, 2011.

Sub semnul cărții: 1931-2016: 85 de ani de lectură publică la Constanța. Coordonatori: Corina-Mihaela Apostoleanu, Constantin Cioroiu. – Constanța: Editura Ex Ponto, 2016.

Maria Gârbe

Baia Mare, iunie 2021

One Response to Să ne reamintim…

  1. […] [5] Maria Gârbe, Să ne reamintim… Gheorghe Popescu (25 iulie 1929 – 26 iunie 2001). În: „e-Bibliotheca septentrionalis”, 26 iun. 2021, https://ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com/2021/06/26/gheorghe-popescu-25-iulie-1929-26-iunie… […]

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: