Surprize literare în revista „Reflex”!

Poetul maramureșean Vasile Dan Marchiș este publicat cu două poezii în recentul număr din ianuarie-iunie/2021 al prestigioasei reviste „Reflex” din Reșița, Caraș-Severin.

Numărul prim din acest an dedică un plus de pagini, sub semnături dintre cele mai importante, aniversării a 250 de ani de istorie industrială reșițeană, păstrându-și, în același timp, rubricile care au consacrat-o peste vreme și, de bunăseamă, bucurându-se de colaboratori din întreaga țară și din afara ei, cei cărora le datorează, în fapt, calitatea textelor, diversitatea și bogăția opiniilor și informațiilor, intrarea ei în circuitul cultural al publicațiilor preocupate deopotrivă de cultura spirituală și materială, în măsura în care valorile produse de aceasta sunt și un actant al prezentului și un suport al viitorului. (dr. fil. Ada Mirela CHISĂLIȚĂ)

Revista o puteți citi on line accesând: https://revistanedeia.files.wordpress.com/2021/06/reflex-1_2021-integral.pdf

Lectură plăcută!

***************

Redăm cele două poezii de Vasile Dan MARCHIȘ publicate în revista „Reflex” nr. 1-6/2021, p. 27.

SINGURA AMINTIRE USCATĂ A APELOR

1

Se conturează un nou potop
și Noe nu-i de găsit
S-a întrebat de el și pe la
obiectivele cu specific marinăresc
însă nimic.
„Cum așa, se răsti regele către amirali!
Singura amintire uscată a apelor
așezată pe ținuta istoriei drept galon
nu figurează în rândul marinarilor?
Dacă Noe s-ar crede unul dintre voi
ar fi vai de lume!”

2

Noe străbătând oceanul,
de această dată ca turist
și scriindu-și memoriile,
se văzu oprit în larg,
nu de valuri, ci de intensitatea muzei.
„Incredibil, tresări regele!
Noe călătorește pe ape fără statut oficial!
Văd doar perspectiva să-l convingem
să-și schimbe atitudinea!
Destinul îl presează să-și scrie neprețuitele-i memorii!
Noe va accepta să ne călăuzească
spre un liman salvator
dacă-i vom aranja să facă schimb de experiență
cu Jules Verne, Daniel Defoe sau Radu Tudoran…!”

*****************

SPRIJIN SUPREM

Nu te simți stingherit
și prin aspectul că
sufletul tău e doar unul,
deoarece e unic în felul lui!
Dacă ai putea face din el
două sau trei mai mici
ca astfel cu unul sau două din ele
să însuflețești scaunul static sau cel mobil
ori cârja care te-au sprijinit
în singurătatea, osteneala și durerea ta,
doar acestea vor simți
în adevăratul sens al cuvântului
cu sufletul,
ce înseamnă să sprijini pe cineva!

Sursa: CJCPCT Caraș-Severin

Redacția „e-Bibliotheca septentrionalis”
Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare – ROMÂNIA

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: