Cărţile călătoare

de dr. Teodor ARDELEAN
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

În esenţa rolului lor funcţional cărţile sunt „călătoare”. Prin cărţi „călătorim” spre realităţi ce pot fi mult depărtate în timp şi spaţiu. În plus, în biblioteci, cărţile îşi fac exerciţiul de a călători de la un cititor la altul, prin intermediul bibliotecarului, care le împrumută şi le reprimeşte de fiecare dată.

Ideea „cărţilor călătoare” conţine însă câteva elemente suplimentare. Experimentul a venit pe filiera încercărilor de a dinamiza circulaţia cărţilor în comunitate. Se constituie un eşalon de cărţi pe care se imprimă „ideea”, într-o formă cât mai agreabilă. Spre exemplu: „Ţii în mână o carte care călătoreşte. După ce m-ai citit, dăruieşte-mă spre lectură altei persoane. La finalul anului, vreau să fiu restituită unei biblioteci, pentru a-mi găsi locul acolo…”

O astfel de iniţiativă a fost pusă în practică în mai multe locuri şi în mai multe forme particulare. Recent am experimentat o astfel de idee la întâlnirea cu elevii Liceului „Ion Agârbiceanu” Jibou. Se ştie că patronul spiritual al acestui liceu a fost un mare scriitor, dar şi un animator cultural de mare calibru sub egida ASTREI, care a pus în practică cele mai minunate metode de „antrenament cultural – spiritual” pentru comunităţile româneşti transilvane.

Am distribuit 350 cărţi, foarte noi şi foarte bune, fiecărui elev prezent la întâlnire, sub deviza „cartea călătoreşte – cititorul se împlineşte”. Căci cărţile sunt parte importantă a procesului de auto-zidire, pentru modelarea personalităţilor în formare. La final de an calendaristic e de dorit ca acestea să se regăsească într-o bibliotecă publică sau şcolară, cu un mic bileţel care să evidenţieze „traseul” avut. Iar de aici cărţile vor intra pe circuitul „oficial”. Dacă nu se vor întoarce în biblioteci, „meritul” de a fi păstrate cu grijă îl vor avea cei ce le vor aşeza în biblioteca proprie. Gestul ar însemna că acele cărţi merită o „tezaurizare”!

Un experiment care a dat deja roade în alte părţi ale lumii. Şi care va rodi, sunt sigur, şi în părţile noastre. Căci orice s-ar întâmpla, important e ca aceste „daruri” să circule!

P.S. Locul ales pentru această iniţiativă este Liceul din Jibou şi pe considerentul că aici am trăit, ca elev, în perioada 1966 – 1970, cea mai frumoasă etapă de modelare, în şi prin carte!

(13 aprilie 2012)

Sursa: Teodor Ardelean, Pietre unghiulare pentru o… bibliotecă de idei, Cluj-Napoca, Editura Școala Ardeleană, 2015, p. 62.

One Response to Cărţile călătoare

  1. This website truly has all the info I needed concerning this subject and didn’t know who to ask.

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: