de Mihaela CD
De ce-ai lăsat tu Doamne dușmănia?
Oamenii ce-ți par buni, te urăsc!
Ascund sub zâmbet toată perfidia
Și-n vorbe grele pe la spate te lovesc.
De ce nu-s Doamne toți românii buni?
Cum i-ai ales? Pe numărate?
La unii din binețe faci cununi
Iar alții-s plini și revărsând de răutate!
De ce se-mping și repede se pizmuiesc?
De unde-i strânsă atâta otravă?
Din zece vorbe, cinci te împietresc
Când vezi cum prigonesc fără zăbavă!
De ce nu faci tu Doamne, fă ceva!
Oprește ura și disprețu-n fașă!
Fă-i Doamne să-și iubească seva
Și ține nația română nașă!
Românu-i harnic și e bun la toate
Dă-i Doamne bine și mai dă-i ceva
Înțelepciune, dărnicie-n spate
Să poată dărui din bine și-altcuiva!