Nevoia de înţelepciune

de dr. Teodor ARDELEAN
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Se poate observa uşor, fără mari eforturi de documentare, că în zilele noastre, Înţelepciunea nu mai e „la modă”. Nu e nici în paleta categorisirilor, nici în memoriile cv-urilor, nici pe buzele oamenilor atunci când trag… de concluzii. Nici substantivele „înţelept”, „înţelepciune”, „înţelepţire”…, nici adjectivele „om înţelept”, „scris înţelept”, „aserţiune înţeleaptă” ş.a.m.d. nu mai populează câmpurile de elocinţă.

Mare deosebire faţă de secolul cinci înainte de… era noastră! Căci pe vremea aceea înţelepţii erau la mare căutare, iar „iubitorii de înţelepciune”, adică filosofii dominau lumea ideilor. Categorică deosebire şi faţă de perioade trăite de noi în urmă cu câteva zeci de ani, când înţelepţii erau foarte rari deja, dar beneficiau de certificate existenţiale. Spre exemplu, ca să se justifice în faţa celorlalţi lideri ai vremii primul ministru al României, Manea Mănescu, profesor universitar şi membru al Academiei Române, le-a mărturisit că l-a primit în audienţă pe primarul de Bogdan Vodă – Maramureş, Vasile Deac Moşu deoarece „este un înţelept”, „unul din puţinii pe care îi mai are Ţara”!

Dar chiar dacă ne lipseşte azi „cultul înţelepciunii”, dicţionare cuprinzând „expresiile înţelepte” se mai găsesc. Aici aflăm nenumărate forme de „gândire înţeleaptă”, asupra cărora se mai apleacă din când în când şi câte un contemporan. În această ipoteză m-am situat şi eu zilele trecute când am descoperit o rostire înţeleaptă lăsată moştenire de François de la Rochefoucauld: „Înţelepciunea este pentru suflet ceea ce sănătatea este pentru trup”.

Mare „zicere” şi mare problemă! Despre „sănătate” şi despre „trup” auzim de sute de ori pe zi, pe toate canalele de comunicare publice sau personale. Despre suflet tot mai puţin şi tot mai rar, iar despre un înţelept sau altul, dacă or mai fi (?!), ca-n parabola lui Diogene! Şi atunci, întrebarea „Unde ne sunt înţelepţii?” rămâne fără răspuns .

P.S. Om înţelept a fost şi acela ce a spus cândva că „Orice prost găseşte pe un altul mai prost decât el”! Dar n-am auzit încă să se fi rostit aserţiunea că „orice înţelept găseşte pe un altul mai înţelept decât el”! Semn că avem încă o problemă şi cu prostia, şi cu… înţelepciunea! Şi o mare nevoie de înţelepciune!

(11 aprilie 2013)

Sursa: Ardelean Teodor, Rosturi și rostiri…, Cluj-Napoca, Editura Școala Ardeleană, p. 13.