În 26 septembrie 1945 a murit Béla Bartók

de Mária BERÉNYI

Compozitor, pianist, muzicolog şi folclorist maghiar BARTÓK BÉLA a învățat și limba română.

Bartók vorbea şi citea în peste zece limbi străine. În afară de maghiara maternă, româna a fost singura în care el a conceput un text poetic pentru a-l pune pe muzică, este vorba despre libretul „Cantata profana”, compilat pe baza a două texte de colind, versificat ulterior de Bartok în maghiară şi engleză.

Biografii lui Bartók Béla susţin că ar fi luat lecţii de română de la Gheorghe Alexici, profesor universitar la Budapesta, care teoretic ar fi fost cel care l-a învăţat româneşte. În 1909 căuta un profesor de română la Societatea „Petru Maior” de la Budapesta, unde îi este recomandat studentul braşovean Miron Creţu.

Miron Crețu, membru al societății studențești „Petru Maior” din Budapesta, îl învață românește pe Bartók Béla.

În comuna natală a lui Bartók convieţuiau români şi maghiari, astfel că el cunoştea parţial limba română, fapt ce i-a ajutat să studieze folclorul românesc. Totuşi, el a dorit să-şi aprofundeze cunoaşterea limbii române şi de aceea a făcut o vizită la Societatea academică „Petru Maior” a studenţilor români de la Budapesta, unde a solicitat lui Moise Baltă să-i recomande un student român care cunoaşte limba maghiară şi este dispus să-l înveţe limba română. A fost ales medicinistul Miron Creţu (1887-1947), care era originar din comuna Hăghig, judeţul Covasna, şi care a absolvit Facultatea de Medicină la Budapesta, în anul 1914. Colaborarea dintre Creţu şi Bartók a fost foarte bună. Între ei s-au statornicit relaţii de prietenie care s-au menţinut toată viaţa lor. Bartók era mai mare cu şase ani decât Miron Creţu. Mai mult, au întreţinut şi o intensă corespondenţă păstrată în parte la Arhivele Academiei de Muzică din Budapesta.

Statul român a urmărit de la început cu simpatie şi interes „colecţiile folclorice” ale lui Béla Bartók privitoare la cântecele şi dansurile populare româneşti din Transilvania. În anul 1924, românii au acordat lui Béla Bartók ordinul Bene merenti, clasa I, oferit la reprezentanţa diplomatică a României la Budapesta. Cu această ocazie, Béla Bartók l-a evocat cu recunoştinţă pe dr. Miron Creţu, care l-a ajutat în însuşirea limbii române, având posibilitatea să cunoască şi să înţeleagă mai bine şi mai corect folclorul românesc. Bartók a fost una dintre personalităţile de frunte ale maghiarimii interbelice care a acţionat pentru fraternizarea popoarelor din bazinul dunărean. Din aceste gânduri s-a născut, în 1929-1930, Cantata profana. În ţara lui – Ungaria – n-a fost înţeles şi în 1940 a emigrat împreună cu familia în SUA.

Bartók va citi multă literatură română, fiind interesat să stăpânească o limbă prin intermediul căreia să poată comunica cu ţăranii români şi să poată nota singur textele lor, condiţie indispensabilă a activităţii de creator. Bartók o va învăţa româneşte pe prima sa soţie, Marta Bartók, pentru a-l ajuta în toate fazele luptei sale etnomuzicale, inclusiv pe teren. O scrisoare „de lucru” adresată Martei începe în românește: „Iubita soţie mea!”.

Tatăl lui Bartók Béla a fost directorul Școlii agricole din Sânnicolau Mare, fondată de macedoromânul Cristofor Nako.

Bartók Béla senior (1855-1888), agronom cu studii superioare absolvite la Mănăştur – Cluj, a devenit în 1876 profesor al Şcolii agricole din Sânnicolau Mare, fondată de macedoromânul Cristofor Nako. La anul, în 1877, este numit director al şcolii.

Tatăl marelui muzicolog era membru în consiliul comunal, era deosebit şi ca autor de articole de specialitate şi chiar ca redactor al unei publicaţii proprii de învățământ agricol. Publică în presa locală şi articole beletristice, spunându-se că şi compunea. Ca violoncelist amator fusese promotorul societăţii filarmonice din localitate al cărei preşedinte a fost ales în 1887. Moare la doar 33 de ani şi este înmormântat la cimitirul din cartierul Comuna Germană din localitate.

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: