Catedrala din Vârşeţ – Chivot şi tabernacol

de dr. Teodor ARDELEAN,
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Poporul român, prin evlavia sa permanentă şi credinţa sa puternică în Dumnezeu, a zidit lăcaşuri bisericeşti peste tot pe unde l-au aşezat vremurile şi istoria, într-o vatră românească mult mai extinsă decât vatra statului. Aceste edificii de credinţă sunt o mărturie a dăinuirii, a permanenţei şi a vieţuirii creştine, oriunde s-ar afla.

Aşa m-am simţit îndemnat de sufletul meu, stând faţă către faţă cu Catedrala Episcopală „Înălţarea Domnului” din Vârşeţ, un oraş, din Serbia în care românii vieţuiesc astăzi ca „minoritari”, dar în care de fapt sunt „băştinaşi” sau „ctitori”, în ciuda vitregiilor vremurilor şi a dominaţiei altor popoare (ocupaţii austriece, turceşti ş.a.).

Ideea construirii unei biserici româneşti în acest oraş i-a aparţinut profesorului Nicolae Tincu Velia, primul protopop român în aceste locuri, dar reuşita împlinirii acestui vis a trăit-o protopopul Traian Oprea. În 1910 se pune piatra de temelie, iar la 23 mai 1913 se sfinţeşte de către Episcopul Miron Cristea, cel ce avea să devină peste câţiva ani primul Patriarh al României.

De altfel, între românii din Vârşeţ şi împrejurimi (Biserica Albă, Alibunar, Coştei, Sân-Mihai…) ziua sfinţirii a rămas o „zi istorică”, anul trecut, cu ocazia Centenarului, fiind organizate frumoase manifestări, chiar dacă nu atât de „grandioase” precum cele din 1913! Căci atunci „a bătut” cu adevărat „ceasul istoriei”, oraşul fiind martor nu doar la o liturghie arhierească, ci şi la defilarea unor coloane de călăreţi, a unor care cu boi şi la parada unor fete şi flăcăi îmbrăcaţi în costume naţionale.

Este cu adevărat o „perlă a ortodoxismului”, vizitată în decursul timpului de multe mii de români, lăcaş ce ne aminteşte, prin grupul statuar din curtea interioară, şi de Andrei Şaguna, episcop vicar în zonă, la Karloviţ, înaintea exerciţiului de episcop şi mitropolit la Sibiu. Au poposit aici şi Patriarhul Iustinian, în 1957, şi Patriarhul Justin în 1981, Mitropolitul Nicolae Corneanu al Banatului, în 1983, actualul Mitropolit al Ardealului IPS Laurenţiu Streza, pe vremea când era episcop la Caransebeş, Nathanail al Americii, Calinic al Argeşului, Macarie al Europei de Nord…

Evident că ne-am fi aşteptat ca în această listă să intre şi alte nume! Din păcate, relaţiile „frăţeşti” între cele două biserici ortodoxe au avut în decursul timpului foarte multe elemente „încordate”, ceea ce se mai întâmplă şi în zilele noastre! Cu binecuvântarea Domnului, sperăm într-o „nouă deschidere” a „dialogului” între două biserici surori! Să ne rugăm pentru asta cu toţii!

(2 mai 2014)

dr. Teodor Ardelean

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: