Semnal editorial. Antologia „De amicitia”, o carte de pus pe rană

de Gelu DRAGOŞ

Am intrat, datorită Poştei Române (Mulţumesc că mai supravieţuiţi!), în posesia volumului „De amicitia”, Editura „Rotipo” Iaşi, 2021, în care coordonatoarea volumului, scriitoarea Mariana Moga, afirmă: „Personal cred că onestitatea şi autenticitatea sunt cele mai importante calităţi ale unui prieten. Interacţiunea cu prietenii, fie în persoană, fie online, ne lasă, de asemenea, să simţim emoţii covârşitor de pozitive: fericire, iubire, susţinere. Prietenii adevăraţi sunt cei care ne sunt alături în vremurile bune dar şi în vremurile provocatoare ale vieţii. (…) Deci bucuraţi-vă de acest volum dedicat prieteniei. Materialele primite poate au fost scrise cu mulţi ani în urmă, dar cu siguranţă sunt celebre datorită capacităţii autorilor de a ne arăta ce înseamnă prietenia. Împărtăşiţi aceste poezii sau povestiri cu oameni care au făcut o schimbare în viaţa voastră, cu prietenii dumneavoastră!”.

La acest demers literar de suflet al doamnei Mariana Moga au răspuns prezent un număr de 32 de poeţi şi prozatori, atât din România, din Republica Moldova cât şi din diaspora românească (Austria, Belgia, Franţa, Germania, Canada), aşezaţi în ordine alfabetică, fiindcă la acest criteriu nimeni nu poate comenta, chiar dacă suntem între…prieteni. Sunt doar 32 de autori fiindcă Mariana Moga lucrează, la fiecare proiect, cu un număr limitat de persoane. Lucrările sale au o construcție clară și riguroasă, verificând corectitudinea informațiilor primite și calitatea textelor prezentate cititorului.

Poetul Gheorghe Apetroae din Sibiu aduce omagiu prieteniilor apollinice şi crede că: „Întreaga boltă e un câmp de flori – / sunt crinii Dionei înfloriţi în zare / stropiţi cu lacrimi reci în spaţii siderale / pe sfinte necuprinsuri de ninsori…”.

Poetul orădean Andrei-Ovidiu Baciu trimite o „Scrisoare către un vechi prieten”: „Îţi cer iertare a mia oară, / Cu toate că-ţi greşesc şi-acum, / Şi stau cu patos, să-ţi jur în seară, / Că nu te voi dezamăgi pe drum”.

Fratele de sânge din Republica Moldova, poetul şi prietenul Nicolae Bălţescu ne trimite două eseuri despre ce înseamnă „Un prieten adevărat” şi despre această calitate umană pe care toţi trebuie să o avem „Sinceritatea”, din care spicuiesc: „Sinceritatea este o floare, dar atât de rară pe acest pământ. Sinceritatea este, în principiu, esenţa Iubirii, şi nu poate fi despărţită de EA niciodată: sunt nişte însuşiri inseparabile. Oare poţi iubi nesincer? Să iubeşti pe cineva nesincer o fi fiind posibil? Oare poţi fi un prieten cuiva nesincer? Poate oare fi numită prietenie, cea a unui om nesincer? Nu! Să fii nesincer şi să iubeşti este într-adevăr imposibil”.

Scriitoarea din Râmnicu-Vâlcea Marinela Belu-Capşa ne propune un fragment de proză numit „Studenţi şi trandafiri”, cu întâmplări hazlii şi mai puţin hazlii din anii studenţiei, (la Filologie în Iaşi) pe vremea regimului comunist. Constatarea finală e demn de luat în seamă: „Aşa e şi viaţa: un trandafir care îmboboceşte, înfloreşte şi moare. Şi, din păcate, pe lângă frumuseţe şi miros îmbătător, mai are şi ghimpi. Dar prietenia rămâne…”.

Poetul Adrian Bexa din Orăştie ne propune cinci poezii, printre care şi poemul „Prietenie”, din care am selectat câteva versuri: „… Când îl ai pe el în spate / Parcă-i din sângele tău / Şi-i trimis de Dumnezeu, / Să-ţi aline sufletul, / Când în viaţă dai de greu”.

Vasile Boldeanu din Bucureşti consideră că „Prietenia autentică este satisfacţia deplină a alegerii, compatibilitatea intuită şi stabilitatea omenescului” şi îi trimite o scrisoare prietenului Costy, în „prima zi mohorâtă din octombrie 2020”.

Olteanca Doina Bonescu, o prietenă de nădejde din Craiova, se prezintă cu un eseu despre „Prietenia, giuvaier de preţ” din care vă îndemn să citiţi cu atenţie şi inimă finalul: „Dumnezeu mi-a scos în cale oameni minunaţi fără de care viaţa n-ar fi avut sens şi culoare, adevărate comori de frumuseţe sufletească lângă care mă regăsesc în lumea literară (Tabăra prieteniei literare DE AMICITIA, iniţiată de poeta Mariana Moga). Le mulţumesc!”.

Scriitorul basarabean Sergiu Botezatu, membru USR și USRM, este antologat cu poezia „Doamne sfinte”, o poezie scrisă în „Memoria Prietenului drag Grigore Vieru”, „Sugălete” dedicată „Prietenilor dragi din Bistriţa”, cu poeziile „Noi”, „Povaţă”, „Lumina unei priviri” şi „Eminescu”, pe care am s-o reproduc toată, pentru frumuseţea ei: „Cu Eminescu / Dumnezeu uşa ne-a deschis / În paradis, / În visele lui… / Ne-a dat aripi să fim / Cer, / Stele, / Galaxii, / Universuri, / Să fim noi înşine… / Ca o lumină / Ce umple cu rouă / Eternitatea”.

Poeta Eugenia Bucur din Hamburg – Germania are un calup de poezii în care preaslăveşte maternitatea, fraternitatea, pruncii dar şi dorul de ţară şi clipele fericite care sunt atât de importante: „Senină în privire şi din cuvânt pătrunsă, / Puţinul cu măsură în infinit s-a unit, / Dorul de clipa-n lumină deschisă / Mi-s astăzi punte spre al tău zenit”.

Un fragment din „Caietele Suzanei” intitulat „Ce plăcut e să te întâlneşti cu amintirile” ne propune Viorica Cazan din Sebeş, dar şi o amintire despre „Un poet printre iubiri”, e vorba de regretatul prieten – poetul Costy Triţă, despre care scrie printre lacrimi: „Personalitate frumos conturată de visător al secolului XX, dar activ în multe aspecte ale vieţii cotidiene, iubitor de neam, familie, tradiţii, natură, atras de călătorie, dornic de a vedea, de a cunoaşte, meditativ, avea în structura sa artistico-literară doruri nespuse şi nostalgii. Femeia îl interesa ca perfecţiune, era un tărâm de cucerit şi o teribilă necunoscută, ispititoare, el căuta idealul feminin, mirajul vieţii fiind dragostea. Cerceta atent emoţiile de tot soiul de la cele carnale la toate alte farmece feminine”.

Poeta Mihaela Ciatlos Deak, pseudonim literar Mihaela CD, membră a Uniunii Scriitorilor din Canada, vine tocmai din Montreal, Canada cu şapte poezii, ultima intitulată „Prietenia-i nestemată”, în ton cu tema propusă: „Piatră rară-i prietenia / Nu oriunde o găseşti / Mare lucru-i omenia / Nu oriunde o-ntâlneşti / Prieteni-ţi apar în cale / Fiecare având rostul său / Te-nsoţesc pe-a vieţii vale / Dacă-ţi este bine sau ţi-e rău / Şi-atunci când îţi este greu / Prieteni-s alături la necaz / Lângă tine stau mereu / Să-ţi aline al durerii iaz / Şi de-i pusă la-ncercare / Chiar închisă-n cazemată / Sclipeşte din depărtare / Prietenia-i nestemată!”.

Scriitoarea Mihaela-Dana Chioariu din Sibiu se înfăşişează cu două povestioare, care merg la sufletul cititorilor: „Trei prieteni” şi „Ciobănelul”, ultima fiind „povestea ciobănaşului care, din primăvară şi până toamna târziu, stătea singur cu oiţele şi câinii săi, înfruntând binele şi răul cu frumuseţea inimii lui”.

Poeta Ioana Conduraru din Ghimiceşti, Vrancea a trimis „O baladă”, o poezie numită „Ţie” dedicată poetei Manuela Cerasela Jerlăianu şi o a treia poezie „Prietenie”: „Prietenie, sinceritate, / Puse într-un mic buchet, / Vor fi în eternitate / Armonie pentru suflet!”.

Poeta Marcela Constantinescu din Brâznic, Hunedoara, propune la tema data poeziile: „Prietenii adevăraţi”, „Prietene, întinde mâna!”, „Cum poţi cunoaşte prietenii?”, „Prieteni din liceu”  şi „Prietenie”. Motto-ul după care se ghideză ne arată că: Prieten este cel care atunci când îți întinde mâna, îți atinge inima, al lui Gabriel Garcia Marquez.

Poeta Daniela Simona din Mediaş, Sibiu se prezintă cu trei poezii. Am reţinut pentru dumneavoastră versurile: „Prietenia este mâna-ntinsă / E aripă de înger şi magie / E umărul cu lacrima prelinsă / Ce-n sete e izvor cu apă vie. // Prietenia e încredere deplină / Ce nu se zdruncină la orice încercare / E cărăruia-n noapte spre lumină / E dar divin şi e a vieţii floare. // Prietenia e o contopire / A două suflete ce se iubesc curat / Ce-n vreme de necaz cât şi de bucurie / Urmează aceeaşi cale şi merg alăturat”.

Poetul Gelu Dragoş din Lucăceşti, com. Mireşu Mare, Maramureş, având motto-ul „Un prieten este o persoană care ştie totul despre tine şi încă te place” (Elbert Hubbard) este prezent cu poeziile: „Din dragoste”, „Nobleţea iubirii”, „Rugăciune”, „Nu ştiu”, „Ciocârlia”, „Corăbii de cuvinte”, „Constatare tardivă”, „Înspre tine” şi „Doar noi”.

Poeta Sânziana Emanoil din Bucureşti propune patru poezii printre care şi poezia „Ierusalim”, un imn adus oraşului Sfânt: „când mi-a fost frig m-ai învelit cu psalmi / şi mii de filozofi au cugetat / Ierusalime de lacrimi să fim calmi! / de când exişti dureri ai alinat // O lacrimă de raze ţi-e veşmântul / când a durut cu el m-ai alinat / şi de rever am prins cu drag respectul / şi ce-a fost val neantul a luat!”.

Scriitoarea și criticul literar Victoria Fonari din Chişinău, Republica Moldova, membră USR și USRM a trimis „Poveste de pe malul mării”, o proză minunată despre mare, lună şi lumea animală acvatică.

Diana Gluck din Giera, Timiş ne propune proza scurtă „Despre prietenie” din care spicuiesc: „Prin miriştile nedesţelenite ale sufletului, prietenia noastră strălucea asemenea unui diamant pierdut prin iarbă. Zilnic dezmierdăm această prietenie cu mângâieri de ploaie şi închipuiri de vis”.

Corina-Claudia Ioniţă din Timişoara apare cu pagini de jurnal „Scrisoarea” dar şi cu patru poezii, din care am selectat versurile: „Mi-e dor de tine, prieten bun, / Dar despre dor n-am cui să spun, / Te-ai dus spre cer cu pas grăbit, / Lăsându-mă nefericit. // În urmă-ţi ceasuri grele curg, / Din amintiri îmi ţes amurg, / Din vise nopţi, cu pleoape reci, / Tu-n veşnicie cum petreci?” („Dor-omagiu”).

Simona Mihuţiu din Oradea ne prezintă povestirea „Ultima plimbare”, o plăcută lectură despre dragostea dintre animale, în cazul de faţă un căţeluş numit Paco şi „maidaneza” Sisi, tocmai bună de citit copiilor pentru mesajul transmis.

Scriitoarea Florica Munteanu-Cuc ne propune proza „Râul şi-adoarme lebedele curgând” şi poezia „Vremuri”: „… hei inimă / mai zvâcneşte-o dată / bate clipa cea de taină / anilor / cu jind / hei lacrimă / uşa-i descuiată / aşterne timpul verde / tâmplele / albind”.

Poeta Vali Paraschivoiu trimite şase poezii tocmai din Anvers, Belgia. Pentru poetă „prietenia este o comoară”, iar „încrederea” şi „o vorbă dulce” sunt esenţiale în trăinicia unei prietenii. Are totuşi o întrebare, o nedumerire: „Vreau să-nţeleg pe fiecare / Prieteni dragi din viaţa mea / Care-i dorinţa cea mai mare / Când eşti prietenul cuiva?” („Prietenia”).

O prietenie adevărată este un continuu exerciţiu de încredere, de onestitate, de atenţie, de loialitate şi de admiraţie reciprocă crede şi poeta Ştefania Petrov din Bucureşti. În poezia „De amicitia” ne aminteşte de Tabăra prieteniei organizată de Mariana Moga: „Cea de-a cincea ediţie / A taberei DE AMICITIA / A înseninat grădina / De la Alba Carolina. // S-au întâlnit visătorii / De pe tot cuprinsul ţării, / Sădind cuvinte potrivite / În cartea lumii infinite. // Spirite pasionate, / Viziuni interesante, / Au dat rost cuvântului / În palma pământului. // Mult mai bogaţi în prietenie / S-au întrecut în poezie. / Sfinţind vara divină / Cu versuri de lumină”.

Poeta Georgeta Rada din Slatina dedică o poezie poetei Violeta Andrei Stoicescu, o alta regretatei domnişoare psiholog Geta Cîrstoiu, o „Scrisoare” lui Ştefan şi o poezie frumoasei Ţări a Moldovei şi părintelui Nicolae de la Ghiliceni: „Curg pe Prut durerile, puhoaie… / Nu uita, te rog, trimite-mi slovă! / La mulţi ani, părinte Nicolae! / La mulţi ani, frumoasa mea Moldovă!”.

Poetul Marin Rada din Slatina, Olt dedică, în numele prieteniei, poeme regretatului poet Ioan Smedescu, poetei Violeta Andrei Stoicescu dar şi tatălui său „cel mai bun prieten din vremea copilăriei” intitulat „Palmele tatei” din care vă reţin cu aceste versuri: „Palmele tatei / au rămas / una peste alta, / ca frunzele toamnei / aduse de vânt / în pridvor, / parcă le simţeam / căldura pe frunte, / parcă le vedeam / aruncând seminţele / pe ogor….”.

Poeta Gabriela Raucă din Viena, Austria ne îndeamnă să dăruim „momente frumoase din timpul nostru”, iar în poezia „Sentimente” aflăm că: „Ce frumos e să visezi la prietenie, / Preţuind-o, să te bucuri că o ai, / Să o simţi cum se preschimbă în frăţie, / Când primeşti frânturi de inimă şi dai. // (…) E o floare care nu se ofileşte, / Mângâiere şi căldură de-i oferi, / Când o vorbă ce e spusă ca să doară / Îi atinge greu petalele de flori”.

Poeta Aura Stegaru din Fontainebleau, Franţa ne dăruieşte şapte poezii, una mai frumoasă ca alta. M-am oprit la câteva versuri din poemul „Eşti tu…”: „Eşti tu cel ce m-aşteaptă şi cel ce mă-nţelege, / Sclipiri de primăvară aprinzi între noi doi… / Pierzând eternitatea într-un fundal de baruri, / Găseşti mereu putere să-nfrunţi zilele noi?”.

Scriitoarea Cristina Ştefan din Bacău, membră USR,  ne propune un grupaj de poezii, printre care şi poezia „Prietenie”: „În ziua aceea / Am oprit pentru a saluta curcubeul. / Oh, bunule prieten… / Te-am văzut în oglinda luminii / Aveai mâinile întinse / Spre sufletul meu”.

Prietenul Arpad Toth din Covasna, prezent la Tabăra literară „Opreşte-mă în tine Maramureş! Opreşte-mă la tine, anotimp!” Baia Sprie, consideră că „Prieteniile adevărate sunt mult mai rare ca nestematele” şi vorbeşte cu drag despre poetul-pictor Manole Victor din Întorsura Buzăului, judeţul Covasna dar vine şi cu două poezii „Când o lume ne desparte” şi „Prietenia floare rară”, din care citez câteva versuri: „Prietenie floare rară / Pe solul sincerităţii, / Doar pe strune de vioară / Exprimă glasul dreptăţii. / De-i udată cu iubire / Floarea parfumată creşte, / Unde un om sfânt apare / Prietenia înfloreşte”.

Colega şi prietena Nadia Urian din Cristeştii Ciceului, Bistriţa se prezintă cu „Poveşti din sat”, de data aceasta cu o poveste impresionantă numită „Nioka?”unde personajele principale sunt Nioka o fetiţă din America din perioada sclaviei şi Adriana, o altă fetiţă venită tot de acolo la bunicii ei, o paralelă foarte reuşită şi o poveste de spus la clasa de elevi a oricărui învăţător.

Ultimul prieten, în ordine alfabetică, este poetul Constantin Vaciu din Bucureşti care ne propune opt poezii printre care şi „Topometrie”: „distanţa dintre / sângele meu / şi sufletul tău / este atât de mică / încât / aripa unui fluture / e mai mică decât o furnică…”.

Această antologie impresionează prin aerul pe care-l degajă, prin iubirea transmisă de versurile tuturor participanţilor, prin prietenia care uneşte, prin amiciţia dezinteresată care rupe bariere şi înfrânge distanţe. Impresia mea sinceră este că antologia parcă e scrisă de un singur autor, ceea ce o onorează pe coordonatoarea Mariana Moga, ideea ei fiind înţeleasă şi urmată de către toţi participanţii la proiect.

Am să închei cu ce este scris pe ultima copertă a cărţii: „Prietenia este iubirea sufletului sănătos faţă de un alt suflet sănătos, este sfântă, curată, nevinovată, fidelă, neschimbătoare, sinceră, temerară, adevărată şi veşnică. Prietenia este legătura dintre suflete asemănătoare, este un anume fel de plăcere morală care îndulceşte sufletul. Ea îndură orice, prin compasiune şi solidaritate”. (Sfântul Ierarh Nectarie al Eghinei).

Felicitări tuturor!

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: