Toamnă aurie, la Chiuzbaia pe chindie

de Zenovia ZAMFIR

În fereastra uitată deschisă, toamna se arată mai coaptă, mai obosită un pic, dar de o frumuseţe aparte, ea trăieşte din lumina de miere, blândă, duioasă ca o mângâiere. Toamna e de aur, nu strălucitor, aur blând, primitor şi odihnitor. Un aer rece, cu parfum de struguri copţi şi crizanteme îmbobocite pluteşte peste oraşul încă adormit. Mânaţi de un vânt rece, norii mărşăluiesc cu repeziciune, atât de aproape de pământ, încât pot fi atinşi de vârful copacilor, primele frunze au prins deja culorile focului, iar fumul dimineților dă şi mai mult farmec zilelor de toamnă timpurie.

Distinsă şi mândră, toamna păşeşte pe meleagurile însetate de liniște, aleargă şi se zbenguie gândurile prin frunze, obosesc şi-apoi cad moleşite-n covorul cald, ţesut cu dragoste din frunze multicolore. A venit, a venit toamna, totul în jur este galben şi ruginiu, totul în jur pare pustiu. A venit toamna cu frig şi cald, cu mere şi nuci, cu pere şi gutui, cu struguri şi vin ghiurghiuliu, a venit cu dor de munte şi de val argintiu. Toamna are o blândețe aparte, o melancolie care te îndeamnă să priveşti în tine .

Soarele de toamnă alină frunzele arămii care încep încet, încet să atingă pământul scăldat de iubire. De-aş atinge o rază din soarele de toamnă, Doamne … ar sclipi şi în mine albastrul tainic al Cerului. Soarele de toamnă, galben precum grâul copt, crescut în cerul care, mai albastru şi mai tainic, îmbrăcat în razele Luminii fără sfârșit, are o altă poveste acum. Povestea din această zi de toamnă frumoasă și melancolică începe cu … au trecut zile, săptămâni, patru la număr, iar eu sunt tot acolo… în Maramureșul cu flori frumoase, cu straie de sărbătoare, cu oameni dragi, cu plaiuri de vis, cu iubire și dor greu.

În România, Grădina Maicii Domnului, în țara noastră minunat de frumoasă, avem locuri și oameni de poveste, o poveste pe care o putem depăna la gura sobei pentru că în curând frigul ne va alunga în case, acolo înconjurați de nepoți și prieteni vom enumera încet cu glas gâtuit de emoție șirul amintirilor frumoase trăite alături de oameni de cultură veniți din toate colțurile țării, la simpla chemare a bădiei, staroste vestit Vasile Bele dimpreună cu ai săi fârtați Nelu Danci și Gelu Dragoș. Am călătorit o zi întreagă de la Vâlcea la Baia Mare, dar alături de Silvia Giurgiu, o scriitoare foarte talentată, timpul s-a scurs ușor. M-am delectat privind frumusețea peisajelor ce dansau în ritmul roților de la autocar, am visat și m-am imaginat trăind într-un castel la marginea unei ape, înconjurat de grădini de flori înmiresmate și protejate de arbori seculari.

Întâlnirea cu Vasile, Vasilllleeeee și familia sa, Cristina – soția, o femeie frumoasă, o strașnică gospodină, pentru că… în spatele unui bărbat de succes, stă o femeie înțeleaptă, mama Ana – veșnic îngrijorată pentru puiul său, Bianca – fiica, gingașă precum o trestie subțire, în adierea vântului tomnatic, mai târziu l-am cunoscut și pe Bogdan, mândru ficior, revederea cu Olga Grigorov și Nelu, Virginia prietenii săi, a fost atât de emoționantă încât mi-am șters fără să mă vadă nimeni o lacrimă de bucurie.

Minunați oameni! Slavă Domnului că mi-a scos în cale așa prieteni! Am ajuns la cazare pe întuneric. Când Bunul Dumnezeu te iubește, îți dă șansa de a te trezi într-un colț de rai. Da, asta a fost senzația mea dis-de-dimineață când am ieșit în curte și am văzut unde mă aflu. Rugăciune și cuvinte de mulțumire am înălțat către cer. Oameni harnici și gospodari de renume, maramureșenii celor trei magnifici gazde primitoare, ne-au tratat și ospătat românește, frățește, ne-au oferit bucate tradiționale învelite cu multă dragoste și prietenie, ne-au cântat și încântat cu cântece frumoase de la moșii și strămoșii lor, ne-am horit și dănțuit alături de dănțăușii îndrumați magistral de neîntrecutul Vasile Ungur și de doamna coregraf Maria Seraz. Doamne! Și tare bine ne-am simțit în Tabăra Literară „Oprește-mă, la tine, Maramureș! Oprește-mă, în tine, anotimp!”, alături de: Terezia Filip – Târgu Lăpuș, Valeria Bilț – Târgu Lăpuș, Elena și Bianca Georgiana Bele – Chiuzbaia, Marița Grigor – Chiuzbaia, Raul Alexandru Mitruț – Baia Mare, Mihai Bud – Chiuzbaia, Liliana Badea Cârstea – Târgoviște, Viorel Ungur – Săcălășeni, Maria Corini – Republica Moldova, Vasilica Mitrea – Constanța, Ștefan Popa – Cluj, Leliana Rădulescu – Craiova, Daniela Vîlceanu – Drobeta-Turnu Severin, Petru Grădinaru – Vaslui, Olga Grigorov – Tulcea, Toth Arpad – Întorsura Buzăului, Paulina Georgescu – Buzău, Dumitru Sandu – Dâmbovița, Mircea Marcel Petcu – Tulcea, Mioara Baciu – Galați, Mirela Penu – București, Elvira Răceală – Constanța, Limona Rusu – Suceava, Ionica Bandrabur – Slănic-Moldova, Ioan Dragoș – Baia Mare, Radu Botiș – Ulmeni, Olimpia Mureșan – Ulmeni, Suzana Holan – Baia Sprie, Lucica Pop – Baia Sprie, Carmena Băințan – Baia Mare, Silvia Giurgiu – Pitești, Teodora Dănțăușa – Baia Mare, Cezara Dan – Baia Mare, Marian Fuchs – Baia Mare, Florentina Dan – Brașov.

Onorată și bucuroasă că am reprezentat Biblioteca Județeană „Antim Ivireanul” Vâlcea, am transmis mesajul managerului bibliotecii, conf. univ. dr. Remus Grigorescu. Alături de acești truditori ai condeiului, s-au bucurat de frumusețea locurilor și de ospitalitatea tipic maramureșeană: familia Muși din București, Ionel Dumitru (Galați), Virginia Borșan Blagovici (Galați), Dumitru Baciu (Galați), Pușa Tudorache (Constanța), Constantin Bandrabur (Slănic-Moldova), Narcis Rusu (Suceava), doamna Arpàd Roza din Covasna, familia Petre și Măriuca Bilț din Chiuzbaia.

După o prezentare, mai ceva ca la Gala marilor evenimente internaționale, unde fiecare dintre noi îmbrăcați la țol festiv, cu emoție și modestie ne-am spus povestea în cuvinte frumoase, cu aleasă dragoste pentru zona geografică pe care o reprezentăm. La masa prezidiului, ne-au privit cu multă simpatie și de ce nu, cu prietenie: preoții Andrei Mihail Bud și Radu Botiș – scriitor și redactor al revistei „Mărturii maramureșene”, scriitoarea prof. dr. Valeria Bilț, membră U.S.R., Nelu Danci, poet popular, prof. Gelu Dragoș, scriitor, membru L.S.R., doamna profesor dr. Terezia Filip, Bianca Georgiana Bele și, nu în ultimul rând, scriitorul, prezentatorul dar și coordonatorul Vasile Bele. Domniile lor ne-au spus cuvinte frumoase, pentru că… „La început era Cuvântul, și Cuvântul era cu Dumnezeu, și Cuvântul era Dumnezeu. El era la început cu Dumnezeu”, Ioan 1:1-14 VDC.

Prezentările fiind făcute putem spune că oaspeți de seamă, scriitori cunoscuți și apreciați am petrecut dimpreună cu gazdele de viță aleasă clipe frumoase și minunate. Programul a fost presărat cu multe surprize și momente inedite care au fost pe placul invitaților. Ideea unei excursii la câteva obiective turistice emblematice ale Țării Maramureșului a fost apreciată și trăită la intensitate maximă. Vizita la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței amenajat în fosta închisoare politică din Sighetu Marmației, ne-a smuls lacrimi de recunoștință pentru cei ce au pătimit pentru ca noi astăzi să avem o viață mai frumoasă și un trai mai bun. Motto-ul de la intrare: „Și veți cunoaște adevărul și adevărul vă va face liberi”, este cutremurător.

În zona destinată strategiei distrugerii religiei, aflăm că printr-un decret de lege, s-au suprimat toate ordinele călugărești, simpla exprimare a simpatiei față de un ordin, putând aduce detenție. Mulți preoți au fost condamnați pentru „trădare de neam și țară”. În cazul Bisericii Ortodoxe, conducerea a fost decapitată de la cap, 20 de înalți ierarhi fiind înlocuiți. Aproximativ 2000 de preoți ortodocși au fost arestați, reducându-se cu doua treimi numărul mănăstirilor și a călugărilor.

Gândul îmi zboară la Patriarhul Justinian Marina despre care am scris mai multe cărți și pe care l-am descoperit ca fiul al localității de unde și eu îmi trag seva, comuna Stănești, județul Vâlcea. Multe lacrimi o fi vărsat și Preafericirea Sa în chilia de la Schitul Dragoslavele unde fusese trimis, doar nu era să se spună că era condamnat, și unde a stat aproape șase luni de zile, fără a ști mai nimic de Turma Sa, fără să poată să-și apere fiii duhovnicești, fără să știe nimic de biserici și mănăstiri.

În lucrarea Memorii, părintele Mitropolit Bartolomeu Valeriu Anania, tot un fiu al Vâlcii străbune, din Glăvile, ne descrie cu lux de amănunte aceea perioadă de grea încercare pentru întreg poporul român. Plecăm cu inimile încărcate de durere și cu dorința de a aprinde o candelă în memoria înaintașilor noștri.

Odată ajunși la Cimitirul vesel de la Săpânța ne regăsim puterea de a face haz de necaz, de a citi versurile publicate pe crucile pictate cu un albastru precum cerul senin de deasupra noastră. Sculptor, pictor și poet popular Ion Stan Pătraș, ne-a lăsat moștenire un loc unde viața și moartea coabitează și se tachinează reciproc.

La o aruncătură de băț ajungem la Mănăstirea Săpânța-Peri. Grandiosul edificiu monahal este celebru datorită bisericii sale de lemn cu trei niveluri, șarpanta cu poală dublă şi o cruce de fier în vârf înaltă de 7 m. Și cum scriitorii sunt imprevizibili, hai să facem un recital de poezie și o prezentare de carte în Altarul de vară. Neștiind că avem nevoie de binecuvântare, aprobare, ne-am trezit luați la întrebări, pe bună dreptate, de maica stareță. De îndată ce a înțeles cine suntem și ce dorim ne-a dat binecuvântare și a acceptat invitația noastră de a participa la eveniment, iar eu pentru maica să rămână cu o amintire frumoasă despre noi, i-am oferit în dar o carte, În veșnicia unei clipe, care descrie locurile de obârșie ale Patriarhului Justinian Marina.

Părintele Radu Botiș a rostit o cuvântare înălțătoare din care nu a lipsit rugăciunea „Tatăl Nostru”, iar colegii, rând pe rând, au recitat din propriile creații cu multă emoție și evlavie față de Dumnezeu și de lăcașul sfânt în care ne aflam.

Pentru că în program eram pe lista celor care trebuiau să prezinte o lucrare, am vorbit despre viața și activitatea pe Ogorul Domnului a celui ce avea să fie numit în scrierile vremii Un Apostol al neamului românesc, Patriarhul Justinian Marina. Cuvintele se rânduiau în discursul meu molcom și pe alocuri mai repejor precum apa pârâului din apropiere, aducând cu ele date și momente mai puțin cunoscute despre Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române, din perioada 1948-1977.

Mulțumesc, Bunului Dumnezeu pentru aceea clipă magică, Maicii Starețe pentru aprecieri, iar colegilor scriitori pentru gândurile alese. Am pornit mai departe, copleșiți de sfințenia locului. Drumul până la Mănăstirea Petrova a fost presărat cu cântece, unele generate de foamea ce ne încerca, altele de drag și de voie bună, cu vorbe de duh și cu bucuria de a fi împreună, de a ne bucura unii de alții. Firește că responsabili cu voia bună au fost neobosiți, minunați noștri prieteni: Vasile Bele, Gelu Dragoș, Olga Grigorov, care ne-au făcut să mai uităm de foame. Prin purtarea de grijă a părintelui stareț Agaton, la Mănăstirea Petrova, ne-am ospătat cu bucate alese, pregătite în post și rugăciune pentru a fi și mai savuroase.

Frumusețea locului unde este amplasată mănăstirea îți taie respirația. Înconjurată de păduri cu deschidere către întreaga vale a Vișeului, spre culmile Munților Maramureșului, având vizibilitate la piscurile semețe ale Munților Rodnei, zona a fost numită de Preasfințitul Părinte Iustin Sigheteanul, Episcopul Maramureșului și Sătmarului Valea Luminoasă. Și cum lucrurile mari se fac cu încercări mari, tocmai când mai aveam câțiva kilometri până la pensiune, Vasile Bele avea să treacă și prin emoția unei defecțiuni tehnice la autocarul care ne transporta. După zbateri și cu multă răbdare, care așa cum știm este calea spre mântuire, aveam să ajungem teferi și mai ales veseli la Pensiunea Rustic, o locație unde confortul sporește frumusețea locului, unde cei ce trudesc pentru a ne simți bine, ca la mama acasă sunt tineri, amabili, buni profesioniști.

Seara avea să ne aducă alte momente frumoase și cu mare impact emoțional obiceiul nunții tradiționale din zonă, prezentat de starostele – Vasile Bele, ajutat ca între fârtați, de Viorel Ungur. Și pentru ca evenimentul să fie unul de anvergură și de neuitat, protagoniști au fost chiar scriitorii participanți la tabără: socri mari, familia Octavian și Liliana Badea, nașii Constantin și Ionica Bandrabur, mireasa Limonei Rusu, a fost așezată la loc de cinste, alături de părinții spirituali, Elvira Răceală și Arpád Toth. Întregul ceremonial a cuprins: gătitul miresei și al mirelui, dansul găinii, furatul miresei, răscumpărarea pantofului de către mire, ritualul de intrare a miresei în rândul femeilor măritate și alegerea următoarei mirese.

Spre surprinderea tuturor, la un moment dat, s-a dansat de către Viorel Ungur și Vasile Bele, un costum popular femeiesc din Țara Maramureșului, care, prin tragerea la sorți a fost câștigat de Olga Văduva Grigorov din Tulcea. Pe chipurile tuturor se citea bucuria și încântarea de a participa la un astfel de moment, bucuria de a fi împreună în armonie, comuniune și iubire.

Următoarea zi avea să fie o mare piatră de încercare pentru Vasile Bele și ai săi fârtați de cruce, ne-au prezentat Chiuzbaia, zona lor de suflet, locul de obârșie, locul sfânt al moșilor și strămoșilor lor. Emoțiile se puteau citi ușor pe chipurile celor trei magnifici. Și pentru a fi cât mai credibili și-au pus straiul popular, au adus ajutoare, finul Gavril Firicel Grigor dimpreună cu fiica, dar și cu Maica Marița, renumită pentru păstrarea tradițiilor din zonă, pentru dragostea de glia străbună.

Prima oprire, frumoasa Mănăstire Chiuzbaia, loc de rugăciune și închinăciune, drag sufletelor celor cu sete de Dumnezeu. Ca un bun și iubitor de Dumnezeu, semeni și de cultură, părintele protosinghel Varlaam Coroian ne aștepta în curtea mănăstirii. După o rugăciune, un cuvânt de învățătură și un mic istoric al sfântului lăcaș, ne-am oprit în Altarul de vară pentru un recital de poezie, o prezentare de carte, un gând pios pentru cei ce au fost și numai sunt printre noi.

Ne-au încântat cu creațiile lor: Mioara Baciu, Popa Ștefan, Elvira Răceală, Ioana Bandrabur, iar eu am avut ocazia să vorbesc prietenilor despre Mitropolitul Bartolomeu Valeriu Anania, cel care a plecat în lume din Glăvile Vâlcii și a devenit un mare ierarh al Bisericii Ortodoxe Române dar și un mare cărturar. De asemenea am prezentat cartea Amintiri ale măreției trecutului îngropat de veacuri – comuna Glăvile, pe care am realizat-o împreună cu Adrian Constantin Catană și Maria Catană, despre care Părintele Episcop Macarie Drăgoi al Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord, spunea… Această monografie alcătuită cu multă însuflețire de către distinsele cercetătoare vâlcene Maria Catană și Zenovia Zamfir este dedicată satului natal al vrednicului de pomenire Mitropolit Bartolomeu al Clujului, cel supranumit, pe bună dreptate, „Leul Ardealului”.

Ar fi nedrept să fie trecute cu vederea originile sale din Oltenia rurală și legăturile mai puțin știute cu această regiune din vremurile pribegiilor sale. Dârzenia și buna îndrăzneală a Părintelui Bartolomeu Valeriu Anania provin, fără urmă de îndoială, din bătătura casei părintești din Glăvile, din Vâlcea centrală, satul descris în amănunt în cartea de față, unde l-am însoțit și eu pe mentorul meu, odrăslit în acest străvechi ținut românesc.

Am plecat de la mănăstire mai ușurați, am lăsat acolo toate greutățile și nemulțumirile pe care le simțim uneori și am coborât în sat pentru a vizita Muzeul din Chiuzbaia. Un om al locului, domnul Breban Romică, fost ofițer al Poliției Române, mare iubitor al tradiției și valorilor maramureșene, a îndrăznit și a reușit să facă un muzeu al satului. Cu sprijinul familiei, cu multă muncă și mare răbdare, cu credință și rugăciune a reușit să facă mai mult decât îndrăznea să spere.

Am fost uimiți și încântați de mulțimea și diversitatea obiectelor adunate în timp, dar și de surpriza pregătită. Frumoasa și talentata sa fiică ne-a interpretat câteva melodii la vioară din repertoriul clasic, apoi acompaniată de domnul Romică, ne-au delectat cu câteva melodii din folclorul maramureșean. Frumos moment! Apoi am ajuns la biserica din sat unde am fost întâmpinați de părintele Andrei Mihail Bud.

Plin de emoție și cu lacrimi în ochi, Vasile Bele ne-a vorbit de satul său, de părinți și de preoții care l-au botezat și cununat, de familia sa frumoasă, de istoria locurilor natale, sfinte. De această dată ne-au încântat cu creațiilor lor doamnele prozatoare: Silvia Giurgiu, Paulina Georgescu și Mirela Penu. Frumos și cu dulceață în glas ne-a vorbit părintele Bud, ne-a binecuvântat la sosire dar și acum în ultima zi de activități. Un alt moment emoționant a fost creat de Maria Tomița Corini, care ne-a impresionat prin sensibilitatea interpretării unei creații proprii. Am plecat spre pensiune vrăjiți de oamenii locului, de frumusețea Chiuzbaiei pe care Vasile Bele o cântă în versurile sale, am înălțat împreună o rugăciune către Dumnezeu.

Seara a început cu prezentarea cărții poetei Olga Văduva Grigorov. Poezia sa, este plină de culoare, albastru și verde, descrie plăcut Delta dragă sufletului său în vers clasic, pentru că este paradisul unde poeta s-a născut, a crescut și a iubit. Leliana Rădulescu, o poetă cunoscută mai ales în Oltenia de sub munte, a adus cu sine aerul boem al Craiovei de altădată. Poezia Lelianei abundă însă de iubire, de frumos, de nemurire. Un recital din poezia domnului Ștefan Popa a încântat auditoriul.

Versurile și mai ales interpretarea Mariei Tomița Corini ne-a scos din starea de oboseală pricinuită de multitudinea de evenimente frumoase și emoționante. Despre autorii prezentați au vorbit: Vasile Bele, Limona Rusu, Liliana Badea, Octavian Badea, Vasilica Mitrea, Maria Penu, Paulina Georgescu și Ionica Bandrabur. Câteva cuvinte frumoase am rostit și eu pentru că le apreciez creațiile. Un momentul mult așteptat a fost decernarea medaliilor de merit și de participare la Tabăra Literară „Oprește-mă, la tine, Maramureș! Oprește-mă, în tine, anotimp!”.

Fiecare dintre noi a mulțumit pentru clipele frumoase și bucuria de a fi prezenți la un eveniment de înaltă ținută, chiar dacă a fost prima ediție. Alte surprize, alți copiii frumoși, alte clipe magnifice. Trebuie să-i felicit pe cei trei fârtați pentru că au adus în jurul nostru tineri talentați, îmbrăcați în straie populare, tineri care sunt deja pe drumul frumos dar spinos al scrisului precum Raul Alexandru Mitruți, tineri cu voce frumoasă și cu un repertoriu pe măsura talentului: Carla Dumitru, Daria Pop, Andrada Ardelean, Ioana Vlasin, Maria Ungur (fiica lui Viorel Ungur), Eliza Lazăr (nevăzătoare), Lăcrămioara Petruș, Daniel Firizan, Paul Marincaș, Laura Alexandra Mogoș care cochetează frumos cu grafica.

Cuvine-se cu adevărat să vă mulțumim Cristina, Bianca și Bogdan Bele, doamnei patroane de la Pensiunea Rustic, tuturor și fiecăruia în parte, celor ce s-au străduit și garantez că au reușit să ne ofere clipe de neuitat. Nu știu dacă am descris toate momentele frumoase, nu știu dacă am omis din greșeală pe cineva, nu știu dacă am greșit față de cineva, știu însă sigur că am fost părtașă la un festin cultural-spiritual frumos gândit și organizat de ai noștri fârtați, prieteni minunați: Vasile Bele, Nelu Danci și Gelu Dragoș.

Felicitări tuturor colegilor scriitori pentru creațiile pe care ni le-ați împărtășit cu multă generozitate, am fost onorată să vă revăd pe cei ce vă cunosc și încântată să vă cunosc pe cei ce v-am întâlnit pentru prima dată la această Tabăra Literară „Oprește-mă, la tine, Maramureș! Oprește-mă, în tine, anotimp!”. Fiecare ați lăsat o lacrimă de iubire în sufletul meu, Daniela Vîlceanu ai fost mereu pe fază cu fotografiatul, ești ca o adiere frumoasă de primăvară, cumătre Petre Grădinaru tare te mai pricepi la dănțuit, felicitări pentru costumul popular pe care l-ai purtat cu demnitate.

Domnule Ionel Dumitru vă mulțumesc frumos pentru cuvintele alese primite în dar, felicitări Florentina Dan pentru cântul popular cu care ne-ai răsfățat, Olga Văduva Grigorov ești un om de pus la rană cum se spune, doamnelor Ionica Bandrabur, Elvira Răceală, Pușa Tudorache, fam. Muși a fost o mare bucurie să vă cunosc. Mioara Baciu, admirația și considerația este reciprocă, doamna Vasilica Mitrea, Limona Rusu și Carmena Băițan, am fost bucuroasă de revedere, vă prețuiesc.

Silvia Giurgiu, talentul, harul și perseverența te vor purta pe culmi tot mai înalte, multe și frumoase realizări Paulina Georgescu și Sandu Dumitru, doamna Mirela Penu, doamna Maria Corini am fost încântată să vă cunosc. Domnule Mircea Marcel Petcu sunt onorată să colaborez la revista pe care cu multă pricepere o conduceți, aleasă considerație, domnule Ștefan Popa, frumoase versuri, alese preocupări. Părinte Radu Botiș, doamna Liliana Badea sunt onorată să vă cunosc, Leliana Rădulescu, felicitări pentru cartea prezentată. Aleasă prețuire pentru doamnele Terezia Filip și Valeria Bilț, gânduri nobile, ne-ați impresionat prin cuvintele frumoase rostite la adresa noastră.

Raul Alexandru Mitruț, cu tine Dumnezeu are planuri mari. Bucuroasă de cunoștință domnule Toth Arpad dimpreună cu familia dumneavoastră frumoasă. Maică Mărița Grigor, în chipul dumneavoastră blând, în portul mândru românesc am văzut întreaga Țară a Maramureșului și felicit din toată inima pe cei ce au participat din partea acestui colț minunat de țară, mulțumesc fiului Gavril Firicel pentru generozitate, nobile gânduri pentru Viorel Ungur, doamnelor profesoare și tinerilor care ne-au făcut din fiecare seară un spectacol și o clipă minunată. Iar pentru cei trei fârtați magnifici… „Viaţa nu se explică, ci se trăieşte…”, spunea Luigi Pirandello.

Iertare dacă am uitat pe cineva în această frumoasă și dulce aducere aminte de clipele frumoase petrecute împreună la un pahar de veșnicie, în Tabăra Literară „Oprește-mă, la tine, Maramureș! Oprește-mă, în tine, anotimp!”, vă iubesc și vă prețuiesc.

Aș finaliza cu rugăciunea pe care o primesc în fiecare zi de la părintele Iov Pătrașcu, monahul care scrie cu degetele de la picioare: Domnul și Maica Domnului să vă binecuvânteze, să vă ocrotească și să vă mântuiască! Amin!

Chiuzbaia

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: