de Ioana DRAGOTĂ
bibliotecar
Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare
Avea orgoliul lucrului bine făcut şi asta i-a dat dreptul la dăinuire. Avea un extraordinar simţ analitic, fiind capabilă să „citească” un univers într-un detaliu, să reconstituie o epocă, să învie o personalitate. Ioana Lupu
În percepţia socială, munca bibliotecarului este asociată, de cele mai multe ori, cu anonimatul, deşi mari personalităţi ale culturii româneşti şi-au adus din plin contribuţia la dezvoltarea domeniului biblioteconomic, iar din rândul bibliotecarilor s-au ridicat, de-a lungul timpului, cercetători remarcabili.
Un exemplu elocvent, în acest sens, este şi cel al Liviei Bacâru (10 nov. 1921, Valea Vinului, jud. Satu Mare – 11 aug. 1999, Bucureşti). În calitate de bibliograf, apoi paleograf principal la Biblioteca Academiei R.S.R. (1955-1970), redactor principal la Revista bibliotecilor (1970-1974) şi cercetător la Biblioteca Centrală de Stat (1974-1976, anul pensionării), dar şi după pensionare, până în anul 1994, a desfăşurat o bogată şi complexă activitate de cercetare, materializată în peste o sută de studii şi articole consacrate patrimoniului bibliofil naţional, bibliotecilor româneşti, tehnicii biblioteconomice, recenzării lucrărilor de specialitate etc.
Lucrările de căpătâi ale Liviei Bacâru sunt: Catalogul incunabulelor [din Biblioteca Academiei R.S.R.] (Bucureşti, Biblioteca Academiei R.S.R., 1970) şi Constantin Cantacuzino Stolnicul (Un umanist român), în colaborare cu Corneliu Dima Drăgan (Bucureşti, Albatros, 1970).
Acestora li se adaugă 13 volume de traduceri realizate integral sau la a căror realizare a contribuit, volume care vădesc un traducător inspirat din limbile maghiară, germană, franceză şi ucraineană.
Poeziile risipite în periodice, împreună cu cele aflate în manuscris, care ne dezvăluie o poetă plină de sensibilitate, au fost adunate de Nicolae Scurtu în volumul postum Călătorii (Bucureşti, Sigma, 2004).
Livia Bacâru aparţine unei generaţii de bibliotecari căreia îi datorăm mult. În consecinţă, gesturile de evocare şi restituire devin fireşti. Un astfel de gest face şi Maria Gârbe, prin editarea a două volume dedicate Liviei Bacâru, la împlinirea a zece ani de la trecerea în eternitate: un caiet biobibliografic şi o antologie a lucrărilor publicate în periodice. De remarcat că Maria Gârbe are la activ patru decenii de activitate în bibliotecă, s-a pensionat nu de mult timp şi demonstrează că pensionarea nu e decât un nou început. Din lucrările publicate anterior de fosta noastră colegă menţionez volumele: Publicaţii seriale maramureşene postdecembriste: (23 dec. 1989 – 23 dec. 2004): catalog (Baia Mare, Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”, 2005) şi Cenaclul şi Festivalul „Vasile Lucaciu” din Cicârlău: bibliografie şi comentarii (Baia Mare, Eurotip, 2008).
Caietul biobibliografic Livia Bacâru debutează cu un Argument în care este reconstituit portretul cercetătoarei, din fragmente de articole dedicate ei şi din discuţiile purtate cu foşti colegi, prieteni şi membri ai familiei. Urmează indicele cronologic al operei şi apoi bibliografia structurată în: volume, volume în colaborare, volume traduse, studii, poezii, articole-ştiri, critică literară, recenzii, interviuri, manuscrise, corespondenţă, in memoriam. Referinţele critice şi iconografia întregesc acest tablou. Caietul biobibliografic se încheie cu lista publicaţiilor la care a colaborat Livia Bacâru şi cu indexul alfabetic al lucrărilor cuprinse în el. Subliniez prezenţa secţiunilor de corespondenţă şi manuscrise, care dau un plus de valoare acestei lucrări, marea majoritate aflate în arhiva donată Bibliotecii Judeţene Satu Mare de către familiile Hebe şi Anderco, la care se adaugă cele aflate în posesia diferitelor persoane identificate de autoare.
Iuliu Stier, regretatul bibliotecar sătmărean, scria: „Studiile de specialitate [ale Liviei Bacâru], numeroase şi risipite în reviste, aşteaptă să fie adunate în volume.” Acestui îndemn îi răspunde, după un deceniu, Maria Gârbe, cu antologia Studii, articole, recenzii… Sunt identificate şi reproduse, în ordine cronologică, 86 de articole publicate de Livia Bacâru în diverse periodice. Putem, astfel, să urmărim activitatea acestei remarcabile cercetătoare, în evoluţia ei sub aspectul calitativ şi al diversificării tematice.
Apogeul publicistic este atins în anii ’70-’73, perioadă în care îndeplinea funcţia de redactor principal la Revista bibliotecilor. Trecerea timpului nu ştirbeşte valoarea materialului reprodus. Pagini de istoria cărţii, pagini culturale, pagini din realitatea imediată, lectura lor oferă, alături de informaţiile generoase, modele de abordare ştiinţifică îmbinată cu un stil extrem de plăcut, de probitate profesională şi dăruire. Antologia este înzestrată cu un indice cronologic refăcut şi adăugit al întregii opere şi cu indexul alfabetic al titlurilor antologate.
Articolul a fost publicat în:
„Buletinul Fundației Urechia”, Galați, Biblioteca „V.A. Urechia” Galați, 7, nr. 10, 2009. p. 150-152;
și varianta PDF: https://www.bvau.ro/docs/pdf/bfu10.pdf.
Gârbe Maria, Livia Bacâru, o viață dedicată cărții. Prefață de Săluc Horvat. Lucrare apărută sub egida Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare, în cadrul Programului cultural Universul profesiei de bibliotecar. Coordonator: dr. Teodor Ardelean. Baia Mare, 2021, p. 150.