ROMA – o nouă revistă în peisajul revistelor maramureşene

de Gelu DRAGOŞ

Am intrat în posesia revistei de cultură şi educaţie „Roma”, numerele 1-6, anul I-II, septembrie 2020-2021, Baia Sprie, editată de editura „Cetatea Romei”, redactor şef dr. Nicoară Mihali. Colectivul de redacţie cuprinde nu mai puţin de 20 de redactori, dintre care amintim pe: dr. Ioan Chirilă, dr. Ion Zainea, dr. Ignazio Buttiitta, directori oficiali pe dr. Nicoară Mihali şi Mihai Ofimiaş, sponsor oficial Călin Tuns, iar colaboratori un număr de 9 primari maramureşeni şi 17 directori de şcoală.

Revista, atipică, cuprinde un număr de 10 editoriale, printre care şi cel intitulat „Colofon”, în care fondatorul revistei Nicoară Mihali se explică cititorilor: „Revista va publica pagini de istorie şi literatură, portrete de dascăli, dar mai ales poveşti dintre maieştri şi învăţăcei, până ce vom pune lumii, din nou stâlpii sănătoşi din marmură să dureze, să reziste în timp. Să nu fie distruşi de sabia ignoranţilor, să nu fie distruşi de ipocrizia guvernelor, să nu fie distruşi de carieriştii politici. Să nu fie distruşi de pandemiile lumii. ROMA, scrisă şi de la stânga la dreapta, să amintească generaţiilor viitoare că am căutat grandoarea, monumentalul, măreţia şi mai puţin desfrâul lumii vulgare”.

Următorul capitol este dedicat Poetului Naţional şi se intitulează simplu „Eminescu”. Apar cu studii, eseuri, consemnări, istorie literară, poezii: Nicolae Danciu Petniceanu, Lazăr Năsui, Constanţa de Dunca-Schiau, Nicoară Mihali, Lupu Petrovan, Mircea Crişan, Dorel Todea, Victor Ştir, Cristina Şulţ, Ioan Chirilă.

Secţiunea „Scrisori” în cele 58 de pagini fac referire la scrisorile lui Vincent Van Gogh, la scrisorile lui Eugen Lovinescu (Otilia Chindriş), la scrisorile de dragoste semnate iubitelor de către Charles Darwin, Jean-Paul Sartre, Honore de Balzac şi alte corespondenţe celebre, printre care şi cea dintre Pamfil Şeicaru şi Mihail Sadoveanu.

Secţiunea „Istorie” cuprinde materiale de o inestimabilă valoare începând cu „Grupul de partizani ŢIBLEŞUL” (Claudiu Nedea), continuând cu „Reconstituirea luptei anticomuniste în Maramureş” şi terminând cu articolul semnat de Maria Diana Popescu „Pentru Trump nu-i decât un prostănac!” cu referire la ultimii doi preşedinţi ai României şi inutilitatea scutului de la Deveselu!

Rubrica „Învăţământ” cuprinde următoarele materiale: „Învăţătorii mehedinţeni în Primul Război Mondial (prof. dr. Cristina Şulţ); „Concursul Revistelor Şcolare” (dr. Nicoară Mihali), „Elita ştiinţei şi a învăţământului economic clujean interbelic (Ion Zainea) şi „Situaţia şcolară în Borşa, în anul 1912 (Lazăr Năsui).

Cu „Proză” apar Constanţa Dunca, un fragment din romanul „Elena” şi Radu Titircă – 2084.

Secţiunea „Studii literare”, întinsă pe un număr de 107 pagini, are articole semnate de către: Ana Mihaela Pop, Ramona Buhai, Maria Mirela Hriţu, Adelina Emilia Mihali, Manuela Pintea, Pamfil Bilţiu, Maria Bilţiu, Ancuţa-Ramona Sabo, Laura Diana Şerban, Vasile Mârza, Valentina Gabriela Todoran, Ioan Dorel Todea şi Gheorghe Sas.

Rubrica „Cenaclu” are în componenţă trei materiale: „Generaţia 90” (Walter Ubelhart); „Walter Ubelhart” (Vasile Iuga) şi „Scriitorul Nicoară Mihali s-a înhămat aproape singur la un proiect necesar şi îndrăzneţ – Şcoala Maramureşeană” (Gelu Dragoş).

Capitolul „Psihologie” cuprinde materiale despre inteligenţele multiple, despre importanţa lecturii la elevi şi jocurile cu caracter recreativ şi tehnici de animaţie a grupului, sub semnătura Florentinei Baciu, Florica Mihali şi Ana Dragoş.

Rubrica „Teatru” generoasă, are materiale şi piese de teatru (fragmente) susţinute de către: Nadia Aurelia Roman, Mircea Crişan, Manuela Pintea, Cristina Rusiecki, Maria Meze, Titus Dunka şi un interviu cu Marcel Ţop.

Despre „Opera Vox” scrie Ionică Vrăjmaş, din care citez: „În baza legii 350/2005, Opera Vox şi Primăria Cluj-Napoca, au demarat proiectul Opera Vox, proiect care va include cele mai mari manifestări culturale ale anului (…). Toate spectacolele noastre cuprind orchestră, cor, ansamblu de balet, solişti, regizori, dirijori, personal de scenă, toţi la un nivel ridicat profesional”.

Capitolul „Carte” cuprinde un număr de 68 de pagini iar dintre titlurile interesante amintim „Apologia iubirii conjugale (Ioan Ţiplea); „Păsările dragostei” (Alina Cotoz); „Pavel Gătăianţu – un soldat fără patrie” (dr. Delia Muntean); „Cronica unei cărţi. Lucăceşti. File de istorie” (Virginia Paraschiv); „Veniţi cu mine sau aprind satul” (Mircea Crişan); „Radiografia unei Reviste istorice, prin care ne-am mărturisit europeni”(pr. Constantin Necula).

Secţiunea „Film documentar” este adusă în atenţia cititorilor de către Raluca Iulia Bancoş, Eva Sîrbu şi Ecaterina Oproiu.

Interesantă este şi rubrica „Interviuri” unde Laura Muşat realizează un interviu cu Dumitru Budrală, directorul ASTRA FF, iar Natalia Forvald îi ia un interviu, pentru Maramureş TV, scriitorului Nicoară Mihali şi concluzionează că „Şcoala maramureşeană a murit”!

Secţiunea „Reportaje” cuprinde materiale semnate de dr. Nicoară Mihali, Liliana Dancu, Ştefana Boga, dr. Monica Pop şi Radu Titircă din Bucureşti.

În fine, ultima rubrică se numeşte „In memoriam” şi este dedicată „scribului din Banat” Nicolae Danciu Petniceanu şi „cantautorului” Adrian Pop, despre care Nicoară Mihali spune: „Era un boem. Îi plăcea vinul bun, nu stătea la taclale. Era educat, citise mult din literatura universală. Îmi citea versurile cu intonaţie în limba franceză din câteva volume traduse. Era un om care merita să pleci cu el într-o călătorie. Intra în biserici şi mănăstiri. Sub ochelari el părea un mistic”.

Aşadar, dr. Nicoară Mihali, un iubitor şi făuritor de reviste, înfiinţează încă una, „ROMAAMOR” cu un repertoriu bogat, o mică enciclopedie dacă vreţi, (cele două volume cuprind 650 de pagini, format A4) şi se dovedeşte un intelectual rasat al Maramureşului şi doritor de a cunoaşte istoria acestui ţinut şi românii din diaspora (din Italia, în special), fiindcă aşa cum a spus-o: „Maramureşul s-a impus să ne facă unici în lume prin multe elemente, prin biserici, prin porţi, prin portul popular, prin dansuri, prin obiceiuri,dar toate acestea sunt completate magistral de imaginea unor cruci prin care oamenii ştiu să râdă de moarte, cred în  nemurirea  sufletului şi aşteaptă, în fiecare an, Învierea lui Iisus şi viitoarea Judecată care să le aducă Mântuirea”. Îndrăznesc să spun şi prin această revistă de excepţie! Dacă n-ai reuşit cu „Şcoala maramureşeană” să ajungi la numărul 100, sper să-ţi împlineşti acest deziderat cu … „ROMAAMOR”! Succes!

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: