Carte pentru românii de pretutindeni – o nouă dimensiune strategică pentru Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare

de dr. Teodor ARDELEAN, director și Daliana BONAȚ, director adjunct.

Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare

Schimbările politice majore care au transformat cardinal România începând cu finalul de an 1989 au adus multiple ajustări și în ceea ce privește misiunea bibliotecilor. De la „închiderea spre lume” la care fuseseră condamnate de sistemul socialist, s-a ajuns la provocarea absolut istorică de a găsi formule de integrare în formatul realizat de instituțiile similare europene, atât prin relaționări directe, cât și prin amplificarea acelor strategii care să deschidă cu adevărat bibliotecile publice spre carte, cultură și cunoaștere.

Astfel, după implementarea urgentă a „purificării ideologice” a fondurilor de carte, multe biblioteci s-au orientat spre realizarea unor noi contacte, cu parteneri din străinătate, pentru a putea așeza în practică o armonizare a activităților menite să valorifice patrimoniul existent și să defenestreze proceduri depășite în stil, metode și gestiune a resurselor. A urmat, încă din 1990, o revigorare certă a acelor dimensiuni biblioteconomice ce fuseseră inhibate prin izolaționismul socialist, cu precădere o recucerire de planuri cognologice și informaționale.

Biblioteca Județeană Maramureș a moștenit de la vechiul sistem cea mai precară situație materială față de celelalte instituții similare din țară. Funcționa într-o clădire improprie (fost cămin studențesc), insuficientă spațial, ingrată funcțional și insalubră sano-cultural. Decizia de a face demersuri pentru un sediu nou a fost evident fundamentală și cele mai multe energii s-au consumat cu documentarea în domeniu.

Fără a reduce dinamica acestui nou suflu ce avea în vizor un nou edificiu, conducerea bibliotecii (n.n. – din 1 februarie 1990 a fost numit director Teodor Ardelean) a întreprins demersuri consistente pentru cuprinderea în perimetrul dezirabilității instituționale a unor direcții noi vizând descoperirea și cunoașterea comunităților de români din jurul României. În ciuda multor opreliști legislative și a unor greutăți financiare evidente, prin antrenarea unui nou val de solidaritate publică am reușit să luăm contact cu românii din dreapta Tisei și cu cei din Republica Moldova. Vizitarea acestor teritorii ce încă mai aparțineau URSS a fost un lanț de „aventuri” necesare, care ne-au călit și ne-au antrenat într-un nou tip de entuziasm. Simțeam că aici trebuie să vectorizăm, că acestea sunt direcțiile în care trebuie să se miște fiecare instituție responsabilă în fața istoriei naționale. Cu sprijin venit din mediul economic, am tipărit primele cărți de cântece vechi, care au circulat mereu în popor, chiar și în vremurile cât au fost la index, și le-am așezat în bagajele noastre bine camuflate, câștigând prin metode abile bunăvoința grănicerilor sovietici. Lucrarea noastră, așezată sub egida Bibliotecii și Uniunii „Vatra Românească”, înființată în martie 1990 la Târgu Mureș, a îmbrăcat mai multe formate, mergând pe linia anterioară de succes obținută de cartea editată de noi, sub egida Editurii Alfa – „Bună sara lui Crăciun” – tipărită în peste 10.000 exemplare. Foi volante, broșuri, discuri cu cântece populare patriotice, reviste tematice, culegeri de cântece etc. au început să alimenteze un nou sentiment național ce fusese mult atenuat la toți cei care înconjurau o țară, fără să facă parte din ea, iubeau o limbă „interzisă”, simțeau românește, deși această identitate le era încă străină. Cel mai mare succes l-a avut culegerea „Cântecele care ne-au însoțit istoria”, care aduceau, celor care nu și-au uitat credința și neamul, multă bucurie frățească. „Deșteaptă-te, române!”, „Cântecul refugiatului ardelean”, „Treceți batalioane române Carpații”, „Sus inima, români”, „Limba noastră” și alte cântece ce cultivau fiorul patriotic au ajuns la destinația lor și bucuria acelor momente rămâne memorabilă.

Precum memorabilă rămâne și escapada culturală întreprinsă prin aceeași colaborare cu „Vatra Românească”, la Chișinău, în 15 ianuarie 1991, unde „am plantat”, în Parcul Central din vecinătatea Catedralei Mitropolitane, o troiță închinată lui Mihai Eminescu, sculptată de către meșterul popular lăpușan Alexandru Perța-Cuza. Ne bucurăm că, după treizeci de ani, emoțiile acelei nopți de „instalare secretă”, urmată de acea zi măreață de „sfințire” prin stropire cu apă sfințită, realizată de însuși mitropolitul Vladimir, nu s-au stins și mărturisitorii care mai sunt în viață, de la Chișinău și din România, evocă evenimentul în concert cu lacrimi.

Au fost momente mai multe ce ne-au ridicat starea de spirit la temperatura potrivită. Nu le putem detalia aici și acum, dar ce a urmat a fost într-adevăr un episod de „distincție culturală”. Căci la final de august 1991, la inițiativa a trei directori – Traian Brad (Cluj), Teodor Ardelean (Maramureș) și Dimitrie Poptămaș (Mureș) au fost puse bazele Filialei „Transilvania” la Chișinău, într-o atmosferă de uriaș entuziasm și împlinită cutezanță.

Facem mențiunea că această filială a fost înființată în paralel cu cea botezată „Onisifor Ghibu”. Inițiativa i-a aparținut regretatului director al Bibliotecii Județene „Octavian Goga” Cluj. Fără a încerca o debalansare de echilibru în lucruri, vrem să amintim că Biblioteca Județeană Maramureș a donat cu această ocazie 8.000 de cărți și alte utilități de dotare. Însă gestul cel mai important pe care am reușit să-l facem, împreună cu omul de afaceri Josef Obernauer, a fost să selectăm și să deplasăm la Chișinău un tir cu… 48.000 volume, achiziționate cu bani oferiți de acest mare român provenit dintr-un suflet uriaș de șvab maghiarizat, selectate cu migală împreună cu librarii de la tânăra librărie privată din Baia Mare (S.C. Libromar Izabella SRL) și adunate cu minuțiozitate din depozitele fostelor magazine cooperatiste din întreaga Transilvanie!

De ce am făcut acest gest? Pentru că am aflat că în bibliotecile orașului Chișinău cărțile în limba română cu caractere latine reprezentau 0,01% din fondul total de carte! Și pentru că în România stocurile de carte foarte bună erau încă mari, mai ales „la țară”, unde nu se vânduseră suficient de bine lucrări din colecțiile „Romanul secolului XX”, „Globus”, „Clasicii literaturii universale”, „Biblioteca de artă”, „Biblioteca școlarului”, „Biblioteca pentru toți” ș.a.! Coroborate, aceste două dimensiuni dintr-o situație postrevoluționară incertă, au generat „cel mai mare transport de carte românească spre Basarabia”! Fenomenul a luat ulterior amploare, alte biblioteci județene din țară deschizând filiale locale în teritoriul dintre Prut și Nistru. Amploarea a fost o perioadă inhibată de o altă realitate crudă. Cititorii cărților cu grafie latină erau încă puțini. Lupta dusă de Grigore Vieru, Nicolae Dabija și ceilalți exponenți ai promovării grafiei latine era certă, dar cu zecile de generații de absolvenți ai chirilicii câștigurile erau lente. Până și bibliotecarii se chinuiau să buchisească greu titlurile, despre lecturi putem discuta mai târziu!

În anul 2001 Guvernul României lansează inițiativa politică și administrativă botezată „Parteneriatul româno-român”. Sintagma a fost fericit aleasă și practica indusă destul de bogată. Sintetizând la unul dintre capitole, putem spune că Biblioteca Județeană din Maramureș, între timp botezată cu numele marelui scriitor Petre Dulfu, a sprijinit încă de la început editarea de lucrări realizate de unii exponenți ai culturii și literaturii din zonele locuite de români în afara teritoriului național actual. Chiar cu această sintagmă am botezat unul dintre cele mai rodnice programe culturale, astfel încât acum putem exemplifica majuscular câteva titluri din Colecția „Parteneriatul româno-român”:

  • România km 0: revistă de cultură, nr. 1-2 (6-7), anul IV, inițiată de omul de afaceri Nicu Remețan și realizată de Biblioteca Județeană Maramureș, în colaborare cu oameni de cultură și artă din Maramureș. Numărul a fost lansat la Giula și Budapesta în anul 2003.
  • Gheorghe Moiș, Lumina din suflet (poeme), Baia Mare, Scriptorium, 2001;
  • Vadim Bacinschi, Clopotele de la Iași se aud la Catlabuga, Baia Mare, Asociația „Familia Română”, 2008;
  • Alexandru I. Marina, Ion M. Botoș, Nuțu L. Pop, Dicțio-narul regionalismelor din partea dreaptă a Tisei, Baia Mare, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”, 2010;
  • Ion M. Botoș, „România mică” văzută de acasă, Baia Mare, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”, 2011;
  • Trifu Șoșdean, O fost odată, dar dă mult: poezie în grai bănățean, Uzdin, Tibiscus, 2014;
  • Vasile Barbu, Epoci, într-o gară oarecare…: (tot dulcele, tot bunul, tot dorul baştinei), Uzdin, Tibiscus, 2015;
  • Victor Țîbrigan, Comuna Vărvăreuca: luptă și speranță întru istorie, Baia Mare, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”, 2015;
  • Mihai Eminescu, „La Steaua” în limbile lumii, ediție revăzută și prefațată de Sergii Luchkanyn, Baia Mare, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”, 2016;
  • Gheorghe Pârja, Ochii Basarabiei, Baia Mare, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”, 2018;
  • Actele simpozionului internaţional Oameni de seamă ai Banatului, Baia Mare, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”, 2018;
  • Românii din Transcarpatia : antologie de texte, coordonatori: dr. Teodor Ardelean, dr. Ion M. Botoș, Baia Mare, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”, 2019;
  • Gheorghe Pârja, Oglinzile Nordului. Din dreapta Tisei, la Cernăuți, Baia Mare, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”, 2019.

Expoziție din Colecția „Parteneriatul româno-român” la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”

Gheorghe Moiș, născut în localitatea Biserica Albă, raionul Rahău, regiunea Transcarpatia, este unul dintre cei mai cunoscuți oameni de cultură din dreapta Tisei, locuind actualmente în Portugalia. Vadim Bacinschi este scriitor, fondator și redactor-șef al Revistei Sud-Vest. Almanah istorico-cultural în limba română pentru cititorii din sudul Basarabiei. Ion M. Botoș este președintele Uniunii Regionale a Românilor din Transcarpatia „DACIA” și directorul periodicului Apşa. Gazeta regională social-politică din Transcarpatia. Trifu Șoșdean este artist plastic amator, performer în arta naivă și poet tradițional în grai bănățean. Poetul și publicistul Vasile Barbu este președintele Societății Literar-Artistice „Tibiscus” din Uzdin, Serbia, președintele Uniunii Scriitorilor în Grai Bănățean și redactorul-șef al publicațiilor Tibiscus și Floare de latinitate. Victor Țîbrigan este directorul Muzeului Ostașului Român „Memoria” din Vărvăreuca, Basarabia, iar Sergii Luchkanyn este doctor în științe filologice, profesor la Departamentul de lingvistică generală și filologie clasică al Institutului de filologie din Kiev, Universitatea Națională „Taras Shevchenko”, Ucraina. Prin intermediul acestora a fost stimulat schimbul de creații și a fost facilitată nevoia de unire sau însoțire intelectuală a celor două țări românești, dar nu numai, autorul maramureșean Gheorghe Pârja fiind unul dintre susținătorii entuziaști ai acestei cauze, care timp de 27 de ani (1991-2018) a urmărit viață politică și culturală a Basarabiei, respectiv a Maramureșului din dreapta Tisei și Nordul Bucovinei (29 de ani, 1990-2019), precum și implicarea personalităților locale ale acestor ținuturi încărcate de istorie.

Anul 2001 a fost, de asemenea, un an definitoriu, prin prisma faptului că a fost inițiat Proiectul „COMEUROBIB” – Biblioteci pentru comunitățile românești din străinătate, derulat cu sprijinul Consiliului Județean Maramureș, ale cărui obiective constau în înfiinţarea şi sprijinirea activităţii bibliotecilor româneşti din lume, prin dotarea acestora cu carte românească și necesitatea stabilirii unor legături viabile cultural cu românii din diaspora.

Beneficiind de o viziune creativă și pragmatică și fiind gândit ca un proiect de promovare a culturii, a valorilor, a tradiţiilor, a limbii române, de susţinere a comunităţilor româneşti în efortul lor de conservare a identităţii naţionale, acesta s-a concretizat an de an prin deschiderea a numeroase filiale și colțuri românești în instituții din diverse țări ale lumii dar și în alte formate ajustate, astfel:

  • 9 noiembrie 2001 – a fost inaugurată, la Chișinău, Filiala „Maramureș”, întemeiată de Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare. Donația a constat în 10.000 de volume, pentru care Consiliul Județean Maramureș a alocat suma de 300 milioane de lei. La inaugurare au participat: iniția-torul proiectului, Teodor Ardelean, însoțit de consilieri județeni și oameni de cultură din Maramureș.

Filiala „Maramureș” din Chișinău

  • 3 martie 2002 – a fost fondată Biblioteca românească din cadrul Centrului Multicultural din Biserica Albă, Regiunea Ujgorod, Ucraina. Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare cu sprijinul Consiliului Județean Maramureș, a donat 1500 de cărți noi în valoare de peste 100 de milioane de lei, la care s-au mai adăugat aproape 2000 de cărți de la persoane private. Ca o dovadă a importanței evenimentului, la inaugurare au participat distinse personalități române: Liviu Doru Bindea – senator de Maramureș, Alexandru Cosma – președintele Consiliului Județean Maramureș, Pamfil Bercean – vicepreședintele Consiliului Județean Maramureș, Teodor Ardelean – consilier județean, directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare, dar și ucrainene: Moscali Ghenadi Ghenadevici – guvernatorul Administrației Regionale de la Ujgorod, Dascaliuc Mihailo Oleicsiovici – guvernatorul Administrației Raionale Rahovo, Klimpuș Orest – ambasadorul Ucrainei pentru Ungaria și Slovenia, Ilie Ivan – consulul general al României în Ucraina etc.
  • martie 2003 – s-au pus bazele Bibliotecii de la Secția Română a Studioului de Radio Televiziune din Ujgorod, Ucraina, fondul de carte donat fiind de 1000 de volume, cu sprijinul Elvirei Chilaru, redactor responsabil al emisiunilor în limba română la televiziunea de stat Zakarpatia din Ujgorod.
  • 12-14 mai 2004 – a fost inaugurat Punctul de informare și documentare „Mihai Eminescu” din cadrul Institutului Cultural Român din Budapesta. Colecțiile Centrului Cultural Românesc au fost completate cu o donație de 400 de volume, albume, enciclopedii, literatură română și traduceri din literatura universală, carte pentru copii, dar și calculatoare și soft pentru gestionarea acestora.
  • noiembrie 2006 – au fost inaugurate 4 biblioteci românești în Spania, două biblioteci publice și două filiale academice, în colaborare și cu susținerea următoarelor instituții: Consiliul Județean Maramureș, Ministerul Culturii și Cultelor, Biblioteca Națională a României, Ambasada României la Madrid, prin intermediul Excelenței Sale Maria Ligor, ambasador, Primăriile din Coslada și Alacala de Henares, Universitatea Salamanca și Universitatea Alicante:
    • 13 noiembrie 2006 – Biblioteca din Coslada (4.361 volume în valoare de aproximativ 45.000 €);
    • 13 noiembrie 2006 – Biblioteca „Eminescu-Cervantes” de la Centrul Hispano-Român din Alcala de Henares (2.882 volume în valoare de peste 30.000 €);
    • 14 noiembrie 2006 – Biblioteca Lectoratului de Limbă și Literatură Română din cadrul Catedrei de Romanistică a Facultății de Filologie a Universității din Salamanca, reunite în cadrul Colecției „Nicolae Steinhardt” (1.216 volume în valoare de peste 15.000 €);
    • 15 noiembrie 2006 – Biblioteca Lectoratului de Limbă și Literatură Română din cadrul Facultății de Traduceri de la Universitatea din Alicante (1.590 volume în valoare de aproximativ 19.900 €).

13 noiembrie 2006 – Biblioteca din Coslada, Spania

Așadar, cu sprijinul autorităților, dar și cu ajutorul deosebit al sponsorilor (edituri, universități, societăți comerciale) românii din Spania sunt beneficiarii unei donații care însumează peste 10.000 de volume, cărți deosebite din domenii de referință, un cadou cultural destinat celor care doresc să studieze limba și cultura română.

Doamna ambasador Maria Ligor sublinia: „Este pentru prima dată, cel puțin la nivelul spațiului spaniol, când o bibliotecă publică din România realizează un asemenea demers. Diaspora română așteaptă asemenea gesturi de solidaritate și se bizuie pe sprijinul celor de acasă pentru a putea prezenta țara și cultura noastră «vecinilor» spanioli. Există o sete de informație și o disponibilitate de a descoperi România, îndeosebi în acest moment de confirmare a traiectoriei noastre europene, care fac ca gestul generos al maramureșenilor să fie cum nu se poate mai actual […]. Este cunoscut că în Spania există o colectivitate importantă de români… Pentru cea mai mare parte dintre ei, nostalgia pământului natal este vie, toți se revendică drept locuitori ai «teritoriului limbii române» și de aceea la mulți există un angajament în slujba culturii și tradițiilor noastre. Vor să le cultive, să le împărtășească prietenilor și să le transmită copiilor, mulți născuți pe meleaguri spaniole. Unii încearcă să-și păstreze identitatea adunându-se în jurul parohiilor devenite locuri de întâlnire, de «socializare», alții constituie asociații culturale”[1].

  • noiembrie 2010 – a fost înființată Biblioteca „Ioan Alexandru” Glasgow – prima bibliotecă românească din Marea Britanie, în parteneriat cu Parohia Ortodoxă Română „Întâmpinarea Domnului” din Glasgow, la solicitarea preotului Marcel Oprișan, originar din satul Valea Vișeului, comuna Bistra. Cărțile puse la dispoziția românilor acoperă o plajă mare de domenii (beletristică, știință, filosofie, educație etc.), însumând 3.562 de volume cu o valoare de peste 33.000 €.
  • 18 ianuarie 2011 – s-a organizat Biblioteca românească din Loulé, regiunea Algarve, Portugalia, în cadrul Bibliotecii Municipale Loulé, în parteneriat cu Asociația Culturală „Doina”. Cărțile donate comunității românești din zonă, destinate în special copiilor și tinerilor, promovează sintagma „Să nu uităm limba română”.
  • 28 februarie 2011 – Biblioteca românească Montreal, regiunea Quebec, Canada, și-a deschis porțile. Acest proiect a fost desfășurat în colaborare cu Fundația Culturală „Biblioteca românească”, prin intermediul domnului Cătălin Costache, membru al consiliului de inițiativă al fundației. Contribuția a constat în 4.017 de volume, în valoare de 86.645,90 lei acestea fiind selectate din stocurile de cărți primite de Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare ca donații.

Apelul sub care se înscrie această inițiativă este: „Suntem parte a unei comunități federative extrem de policolore, unde fiecare segment național își apără, conservă și promovează propriile valori și tradiții, pentru a nu pierde identitatea a ceea ce i-a format, a ceea ce sunt. Motivația de suflet pentru implicarea într-un asemenea proiect important este dată de dimensiunea foarte diluată la care ajung valorile culturale românești în sufletele și mințile noastre și ale copiilor noștri, îndepărtându-ne, astfel, dureros de limba, literatura și cultura română”[2].

  • 9 mai 2012 – a fost deschis primul Colț Românesc din Polonia la Biblioteca Publică Voievodală din Cracovia, în colaborare cu Asociația Polono-Română din Cracovia, președinte Ignat Timar, și cu Lectoratul românesc de la Universitatea Jagiellona din Cracovia, lector prof. univ. dr. Cornel Munteanu.

Biblioteca a donat peste 600 de volume, în special albume, dicționare, literatură contemporană, dar și colecția Revistei „Familia Română”.

La inaugurarea „Colțului românesc” de la Cahul – 3 iunie 2014

  • 3 iunie 2014 – în cadrul Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Cahul, Republica Moldova, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare a făcut o donație de 121 exemplare prețioase, în valoare de 4.758,64 lei, întemeind prin aceasta „COLȚUL ROMÂNESC”, inițiat de doamna prof. univ. dr. Maria Barba și de conducerea universității.
  • 27 noiembrie 2015 – au fost donate 2.500 de exemplare în valoare de 15.214,32 lei bibliotecii Parohiei Ortodoxe Române „Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul” Villalba, Protopopiatul Madrid, din cadrul Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei, la solicitarea preotului paroh Ilie Tabarcia.

În scrisoarea adresată directorului bibliotecii, părintele sublinia: „Comunitatea românilor ce aparține de parohia noastră numără aproximativ 5000 de persoane… De mai bine de un an funcționează și o școală parohială de duminică unde copiilor li se predă religia ortodoxă și limba română. În aceeași încăpere a școlii parohiale dorim să amenajăm o bibliotecă parohială […] Toate aceste lucruri le facem din dorința de a păstra limba română, identitatea națională și credința creștin-ortodoxă în rândul copiilor noștri […] Credem că existența acestei biblioteci, prin intermediul căreia copiii vor avea contact cu marii clasici ai literaturii române și universale, cu istoria, geografia și folclorul românilor, va constitui un pilon important în munca noastră”.

  • 16-25 iulie 2019 – a avut loc schimbul de experiență dintre bibliotecarii de la Biblioteca Județeană „Thimi Mitko” din Korcea, Albania, și cei de la Biblioteca Județeană ,,Petre Dulfu” din Baia Mare. Cu aceeași ocazie, a fost donat un fond de carte reprezentativ pentru biblioteca parteneră, în folosul comunității aromâne din Korcea, în cadrul Proiectulului Baia Mare-Korcea: Biblioteca publică – punte între popoare, organizat în colaborare cu biblioteca noastră de către Institutul Cultural Român, Compartimentul comunități istorice.

Biblioteca românească „Nicolae Steinhardt” din Berna

  • august 2019 – s-a constituit Biblioteca românească „Nicolae Steinhardt” Berna, în cadrul Centrului Parohial Social-Cultural „Sfântul Nicolae”, ce aparține Parohiei Orto–doxe Române „Sf. M. Mc. Gheorghe” – Berna, și care se adresează tuturor românilor din Elveția, comunităților din Alsacia (Franța) și Baden-Württemberg (Germania). Proiectul a fost desfășurat de biblioteca noastră în parteneriat cu Consiliul Județean Maramureș, care a alocat suma de 100.000 lei pentru achiziția de carte, reprezentând circa 30% din fondul total, și Episcopia Maramureșului și Sătmarului, prin PSS dr. Justin și PC dr. Ioachim Tomoioagă, care a donat 1.322 de exemplare, contextul fiind unul deosebit, acela al deținerii de către România a președinției Consiliului Uniunii Europene.

Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare a alocat diferența de titluri (60%), reprezentând carte nouă, primită din donații și sponsorizări, și carte veche, provenită din donații de la diverse persoane fizice, atent selecționate pentru a oferi un sprijin real și atât de necesar comunității românești, astfel fondul de carte ajungând la 10.000 exemplare, 8.063 titluri, în valoare de 254.881,53 lei.

Biblioteca parohiei din Bergen, Norvegia

  • 12 octombrie 2020 – au fost expediate coletele către Filiala de carte românească din cadrul Parohiei Sfintei Mucenițe Tatiana de la Craiova, Filofteia de la Argeș și Sunniva din Bergen, Episcopia Europei de Nord, Norvegia, la solicitarea preotului paroh Andrei Marius Pop, originar din Recea, județul Maramureș, preot al comunității de români (aprox. 2000 enoriași) din anul 2011. Biblioteca parohiei a fost dotată cu 3.166 de cărți, publicații periodice și documente multimedia, în valoare de 83.494 lei.
  • 10 februarie 2020 – Tot în spiritul pionieratului și la inițiativa Bibliotecii, s-a înființat Bibliopunktul din Uganda, prin intermediul doamnei Claudia Bauer Ölert, om de afaceri și voluntar băimărean, care a reușit să construiască pentru copiii dintr-un orfelinat o casă, o școală și o bibliotecă, cu 205 cărți în limba engleză, în valoare de 6.500 lei. Chiar dacă destinația acestor lucrări nu este una către „suflete de români”, precum în celelalte cazuri enumerate, aceste volume servesc aceeași cauză de iubire frățească între oameni.

18 iulie 2020 – Bibliopunktul Bibliotecii Județene Petre Dulfu din Uganda

Procesul de incluziune socială și de apropiere a bibliotecii de colectivitățile interesate de oferta de lectură, ne-a motivat să venim în întâmpinarea comunităților românești din diaspora, astfel încât să devină repere pentru cei ce doresc să studieze limba și cultura românească, fiind sprijinite prin donații de carte următoarele instituții și biblioteci:

  • 2015 – Şcoala Generală Biserica Albă, Ucraina; Biblioteca și Muzeul Sașilor Transilvăneni din Gundelsheim, Germania; Muzeul Ostașului Român „Memoria” Vărvăreuca, Basarabia;
  • 2016 – Biblioteca Comunală din localitatea Trebaseleghe, Provincia Padova, Italia;
  • 2017 – Biblioteca Publică „Grigore Botezatu” Baraboi, Raionul Donduşeni, Republica Moldova; Biblioteca Comunei Apşa de Jos și Biblioteca Teceu, Ucraina;
  • 2018 – Biblioteca și Muzeul Sașilor Transilvăneni din Gundelsheim, Germania; Uniunea Regională a Românilor din Transcarpatia „Dacia”, Ucraina; Consulatul României la Solotvino, Consulatul General al României la Cernăuți și Universitatea din Cernăuți, Ucraina;
  • 2019 – Biserica Ortodoxă Apateu, Ungaria.

Evident că nu toate inițiativele noastre au rodit pozitiv. Am încercat înființări de structuri biblioteconomice în mai multe locuri: parohii, episcopii, institute culturale, centre culturale, asociații și comunități etc., în cazul cărora flacăra entuziasmelor inițiale a fost stinsă de multiplele piedici, fie de ordin birocratic, fie volițional sau motivațional. Regretăm, spre exemplu, și astăzi că donația noastră de circa 3.000 de volume făcută secției culturale a Ambasadei României la Viena s-a degradat în subsolurile unei clădiri în care și-au găsit funcționalitatea multe activități culturale cu publicul, fără a putea organiza un punct de bibliotecă destinat românilor vienezi.

Preocuparea continuă a bibliotecii noastre pentru susținerea comunităților românești din diaspora, realizată prin implementarea Proiectului Comeurobib la nivel internațional, este completată fericit prin editarea Revistei „Familia română” – revistă pentru solidaritatea românilor de pretutindeni, a cărei tematică (nr. 1/2009 – Grigore Vieru, nr. 4/2009 – Biblioteci românești în lume, nr. 2/2010 – Asociații românești în lume, nr. 4/2010 – Aromânii, nr. 2/2011 – Lectorate românești în lume, nr. 4/2012 – Români în lume) conturează idei și evidențiază personalități deosebite din diverse domenii, transmițând un mesaj puternic de susținere și unitate, atât de necesar pentru sufletul românilor din afara granițelor țării. Din februarie 2008 între 500-1.000 de exemplare ale Revistei „Familia Română” au fost trimise către ambasade, consulate și institute culturale române, mitropolii, episcopii din țară și de peste hotare, biblioteci, lectorate de limbă română de peste hotare, redacții ale publicațiilor diasporei, oameni de cultură, colaboratori ai bibliotecii.

Menționăm, de asemenea, că, în fiecare an, am sprijinit apariția unui număr din revista trimestrială Apşa. Gazeta regională social-politică din Transcarpatia, cu susținerea financiară din partea Bibliotecii Județene „Petre Dulfu”, a Asociației Culturale „Familia Română” sau a unor persoane private cu deschidere spre un astfel de demers necesar și, de asemenea, asigurăm expedieri periodice de cărți, publicații seriale, printre care și Revista „Familia Română” la așezăminte ortodoxe din Muntele Athos.

O dimensiune importantă a bibliotecii în toți acești ani a fost și cea de sprijinire a oamenilor de cultură exponențiali din spațiile românești din jurul României în editarea unor lucrări, lansarea și distribuirea acestora în mediile potrivite: Grigore Vieru (Basarabia), Adam Puslojić (Negotin), Vasile Șoimaru (Basarabia), Nicolae Dabija (Basarabia), Daniel Rocsin (Budapesta), Ion M. Botoș (Apșa de Jos), Ion Miloș (Malmö), Ivo Georgiev (Vidin), Efim Tarlapan (Basarabia), Mihai Neagu Basarab (Freiburg), Mirel Giurgiu (Kehl), George Cristea (Suedia), Vasile Barbu (Uzdin), Trifu Șoșdean (Uzdin), Victor Țîbrigan (Basarabia), Mihai Nae (Viena), Iosif Herțea (Rastatt), Lidia Kulikovski (Basarabia), Eugen Cojocaru (Stuttgart), Flavia Cosma (Toronto), Vlad Pohilă (Basarabia), George Roca (Sydney), Mihai Cimpoi (Basarabia), Vasile Tărâțeanu (Cernăuți), Iulian Filip (Basarabia), Ianoș Țurcanu ș.a. Unii dintre cei enumerați au primit și premii în bani.

Prezentarea cărții „Ochii Basarabiei”, semnată de Gheorghe Pârja, la Chișinău, în anul Centenarului Marii Uniri

Putem concluziona că, prin demersurile de zidire a unor sanctuare ale cărții și gândirii, adevărate cetăți de apărare a limbii române, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare a descoperit oportunități și a conturat și construit priorități de rodire a spiritului național românesc, de consolidare a patrimoniului spiritual național, și, privind, retrospectiv și obiectiv, constatăm că cea mai importantă strategie este aceea de promovare a limbii și culturii române ca instrument de însuflețire națională.

Note:

[1] Ardelean, Teodor, Din Hiperboreea… în Iberia: primele biblioteci românești în Spania, Baia Mare, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”, 2007, p. 104-105.

[2] https://www.romaniidinjurulromaniei.ro/publicatii/recenzii/543/, accesat la 20.07.2021.

Articol apărut în: „Maramureș – promotor al culturii și identității românești în lume”, proiect coordonat de acad. Emil Burzo, președintele de onoare al Avademiei Române filiala Cluj. Realizat cu sprijinul Consiliului Județean Maramureș.

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: