de Melania RUSU CARAGIOIU
Se plimbă grăbită, cu trena ei de frunze,
Se-mpiedică, frânge, răstoarnă,
Aruncă, în noi, cu pere pârguite,
Înşiră struguri de miere,
Încarcă, descarcă, bogăţii de aur din lanuri,
Şi iarăşi îşi roteşte vălurile brumate…
Florile rămase îşi şoptesc printre săruturi:
– „Am să-ţi trimit un mugur!”
– „Eu, un colţişor ieşit dintr-o sămânţă”.
Din colecția de poezii și poeme „Pe un plai sfințit de grai”.