Francisc Groza, un poliglot sătmărean

de dr. Viorel CÂMPEAN și dr. Marta CORDEA

Ne-am propus să înfăţişăm în acest material câteva aspecte din viaţa şi activitatea profesorului sătmărean Francisc Groza, un vestit poliglot al vremii sale.

A văzut lumina zilei în 17 decembrie 1883 la Satu Mare în familia lucrătorului de pământ Vasile Groza, greco-catolic şi a Elisabetei Lerm, romano-catolică. Faptul că s-a născut într-o familie mixtă a fost unul dintre avantajele care l-au făcut să ajungă foarte bun cunoscător al mai multor limbi. A urmat gimnaziul şi Liceul Catolic Regal din Satu Mare, unde a dat dovadă de sârguinţă, în primul şi în al doilea an de gimnaziu şi în ultima clasă din liceu terminând cu eminenţă la toate materiile. Examenul de bacalaureat l-a susţinut la acelaşi liceu, obţinând calificativul „bine”. Şi-a îndreptat apoi paşii către centrul universitar Cluj, unde a absolvit în 1907, cu bursă de stat, Facultatea de Filosofie, Limbi şi Istorie. A fost aici un student sârguincios al profesorului universitar Csengeri János, originar şi el din părţile sătmărene.

După absolvire s-a întors la instituţia care l-a format, Liceul Catolic Regal din Satu Mare. Din primul an a fost numit diriginte al clasei I-a gimnazială, în anul şcolar 1908/1909 predând limbile maghiară, latină şi engleză, cumulând 17 ore pe săptămână la catedră.

Am remarcat că de-a lungul anilor a fost diriginte al unor personalităţi viitoare ale lumii ştiinţifice, culturale, politice sau ecleziastice sătmărene: Ioan Rentea, Bazil Hadzega, Virgil Nistor, Sever Oros, Octavian Ardelean, Ştefan Anderco, Iustin Fogaş, Augustin Soran, Corneliu Lepădat, Liviu Trufaşiu, Victor Brânduşan, Silviu Selăgian, Augustin Egri (Egreanu), Adrian Boşca, Andrei Răfan, Mircea Andron etc.

A predat limba maghiară la Şcoala Profesională pentru Industrializarea Lemnului din Satu Mare, încă din anul al treilea de la înfiinţarea acestei instituţii, adică din anul şcolar 1909/1910. Îl găsim printre cadrele acestei şcoli până în anul şcolar 1917/1918.

După Marea Unire a fost desemnat preşedinte al circumscripţiei nr. II pentru alegerile din 1919. În 26 aprilie 1919 a fost numit în calitate de inspector-şef şcolar.

În anul şcolar 1919/1920, primul sub administraţie românească, a preluat funcţia de director „interimal” al Liceului Catolic Regesc devenit „Mihail Eminescu”. Din primăvara anului 1920, mai precis din data de 16 mai, după plecarea la Lugoj a primului director român de după Marea Unire, dr. Vasile Lohan. În continuare, după ce funcţia de director a fost preluată de către dr. Eugen Seleş, mulţi ani a deţinut funcţia de „subdirector” (director adjunct) precum şi pe cea de bibliotecar al bibliotecii profesorilor de la Liceul „Mihai Eminescu”. Demn de menţionat este şi faptul că Francisc Groza a fost bibliotecar şi al bibliotecii liceului încă de pe vremea Imperiului. (…)

S-a distins între cadrele didactice de la „Eminescu” prin activităţi multiple: conferinţe, articole presărate în presa sătmăreană, numeroase traduceri publicate de asemenea în ziarele judeţene. (…)

A publicat în 1920, pe când era „director interimal” Anuarul Liceului „Mihail Eminescu” din Satu Mare pe anul şcolar 1919-1920, tipărit la Tipografia „Satu Mare. (…)

Adeseori el scria disertaţia din anuarul şcolar al Liceului, spre exemplu Părinţi şi profesori, publicată în anul şcolar 1921/1922. Acest anuar a fost publicat de directorul dr. Eugen Seleş. (…)

În Anuarul pe anul şcolar 1912-1913 apare un panegiric dedicat fostului său coleg, dr. Fechtel János, iar în Anuarul Liceului Catolic Regal pe anul şcolar 1941-42 publică un articol evocator al figurii fostului director al liceului, Bagossy Bertalan.

Ştim despre Francisc Groza că în anul 1935 a realizat lucrarea M. Tulii Ciceronis pro A. Licinio Archia Poeta oratio ad iudices. Text latin cu adnotaţiuni de Fr. Groza, profesor secundar, apărută la Editura Librăriei D. Şuta Satu-Mare, [1935], aflată în fondul „Nae Antonescu” al Bibliotecii Judeţene Satu Mare. (…)

În 1937 i-a apărut Gramatica limbii latine la Editura Librăriei D. Şuta Satu Mare, lucrare pe care o deține și fondul de colecții speciale al bibliotecii sătmărene. (…)

În 1939 a apărut cartea colegului său de catedră Vasile Scurtu, Petru Bran. Un luptător al trecutului românesc din Satu Mare. Ar fi de amintit că, în economia volumului, autorul remarca ajutorul dat în interpretarea unor documente de către profesorul Francisc Groza.

Era de altfel renumit în mediile sătmărene ca poliglot şi autor de manuale şcolare. De asemenea, colegi de-ai lui mărturiseau că era un bun gospodar şi un iubitor de anecdote, desprinse din realitate. Potrivit informaţiilor dintr-o monografie a Sătmarului interbelic, locuia pe actuala stradă Corvinilor din municipiul Satu Mare. (…)

În anul şcolar 1938-1939 a fost detaşat la Liceul de Aplicaţie al Şcoalei Normale Superioare din Cluj. După Dictatul de la Viena a rămas în Satu Mare, predând în continuare la instituţia de care şi-a legat viaţa. A fost coordonatorul acţiunii de reorganizare a liceelor româneşti după eliberarea teritoriului de către trupele româno-sovietice.

În fondul de carte veche al Bibliotecii Judeţene Satu Mare se păstrează frânturi din biblioteca profesorului Groza, care, se pare, deţinea un fond de carte valoros, constând în principal din lucrările clasicilor latini şi greci, prevăzute cu note şi comentarii de profesori ai gimnaziilor renumite din mari oraşe europene, manuale de limbi străine, lucrări de filosofie, estetică, literatură etc. (…)

Volumele poartă însemnele de proprietate ale lui Francisc Groza, iar pe una dintre cărţi se păstrează semnătura lui Groza F. Mária, probabil soţia profesorului. Conform unui act din Arhiva Colegiului Naţional „Mihai Eminescu” din Satu Mare, ştim că s-a căsătorit în 17 mai 1945 cu Maria Kosztin. S-ar putea însă să fie vorba despre o a doua căsătorie.

Informaţiile pe care le deţinem în acest moment despre viaţa şi opera omului de cultură Francisc Groza sunt incomplete. Spre exemplu, nu cunoaştem încă nici data decesului său. Sperăm ca viitorul să scoată la lumină încă multe mărturii ale prodigioasei sale activităţi.

Selecție din articolul publicat de: Câmpean, Viorel; Cordea, Marta, Francisc Groza, un poliglot sătmărean, în „Bibliotheca septentrionalis”, Baia Mare, an XXI, nr. 1 (40), 2013, pp. 141-149.

* Portretul lui Francisc Groza a fost realizat de artistul plastic Muhi Sándor.

** În anul 2012, Câmpean, Viorel; Cordea, Marta; Pop, Ovidiu T., i-au dedicat profesorului sătmărean un Caiet Eminescian, intitulat Francisc Groza, un intelectual dedicat învăţământului şi culturii sătmărene, Satu Mare, Editura Citadela, 2012.

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: