Se naşte iubirea uitată undeva

de Irina Lucia MIHALCA

 E noaptea nopţilor când
 – fereastră spre învierea zborului –
 m-am deschis spre tine să făurim 
 o lume nouă, 
 pornind la ceasul târziu al inimilor!

 

 Un înger ne cântă poemul
 din învelişul cuvintelor, prin care,
 cu-atâtea culori, cerul ne pictează paşii
 şi gândurile, păstrându-mă,
 prin curenţii vieţii, o vie amintire,
 peste toate timpurile.
Eşti mereu expeditorul 
 şi destinatarul unui nou vis,
 însă izvorul va fi în fiecare din noi.  
 Pe drumul iubirii, umbrele mele
 se-aşează uşor peste rănile tale deschise,
 purtate de vieţi în mare taină,
 din care vor răsări ghioceii
 ca dintr-o primăvară eternă,
 din licăr de ape, din rază de soare,
 din căutările toate.

 

 Simţi că viaţa
 a luat-o pe un drum necunoscut.
 Ce pasiuni adânci, neînţelese, ies permanent
 de sub vălul bine aşezat
 peste fiecare fibră de viaţă!

 

 Parcă mă cauţi, acolo, în locurile
 prin care-am mai trecut,
 norii se risipesc, 
 întunericu-i spart de lumină,
 cântecul flautului ce-aduce ploaia
 se-aude în zările 
 ce se deschid-naintea ta,
 porţile ferecate sunt zdrobite,
 pe-un râu al speranţei curg 
 doruri nesfârşite,
 în vârtejul Cerului îmbrăţişezi 
 un drum plin de stele,
 o lacrimă îţi picură-n praful stelar.

 

 În eternitatea nopţii 
 se mişcă vibraţia spre sufletele 
 amorţite de-atâta departe,
 glasuri rostogolite
 curg, urcă, se dizolvă.

 

 Se naşte iubirea uitată
 undeva
 pe raftul singurătăţii pustii.
 În fâlfâiri de aripi, 
 imagini vii dansează în oglindă,
 pătrunzi tot mai adânc, 
 ca-n transă – o bucurie mistică, 
 concave curbe, atingeri de lumină, 
 săruturi înflorite, risipă de vise, 
 furtuni, fulgere, eclipse, 
 străpunse doruri, 
 valuri de foc, explozii, artificii – 
 însingurarea apăruse să-ţi ţină 
 pulsul suspendat
 pentru tot ceea ce urma.

 

 Peste pietre de-ncercare curge apa, 
 universul tău moare 
 şi renaşte-n adevărul dorit. 

 

 Totul e încă ceaţă pe drumul 
 adânc nedefinit din noi, 
 în labirintul lăuntric
 ai căutat o clipă pe undele tale,
 mult prea adânci, din abisul lumilor mele.

(18 februarie 2014)