„Dar m-am uitat o dată la faţa lui ca de copil…”

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

Marin Sorescu
(n. 29 februarie 1936, Bulzeşti, Dolj – d. 8 decembrie 1996, Bucureşti)

PE FRONT

Când s-a întors de pe front
Fratele meu mi-a povestit un episod
Care-mi tot revine în gând
În aceste zile, nu ştiu de ce.

În timpul vreunei ofensive,
Răniţii din primele rânduri
Răsăreau dintre copaci
În balta lor de sânge şi jale,
Ca un fel de pete de licheni,
Arătând direcţia frontului.

Unii erau zdrobiţi rău,
Nu se mai puteau mişca
Ţipau şi cereau apă,
Îşi spuneau adresa
Şi rugau să li se comunice
Împrejurarea tristă.
Alţii, cu arma lângă ei,
Voiau să-şi pună capăt zilelor,
Dar nu mai puteau
Să ajungă la armă.   

Auzeai de peste tot
Cum se roagă de soldaţii cenuşii
Încruntaţi pe baionetă
Mergând cu pas hotărât
Şi cu credinţă în Dumnezeu:
„Împuşcă-mă, camarade!”
Se ruga stins muribundul
Şi fratele meu adaugă:
Odată chiar m-am oprit lângă unul
Care zăcea sub un copac
Cu burta zdrobită de un obuz
„Împuşcă-mă, camarade!
Să se termine mai repede.”

Văzând care-i situaţia
Chiar mi-am pregătit arma,
Dar m-am uitat o dată la faţa lui
Ca de copil, ochii noştri s-au întâlnit o clipă
Şi-am luat-o la fugă.
– Te rog,
– Nu pot, camarade, să fiu călăul tău
Lasă, acum vor veni brancardierii
Te vor duce la spital, poate scapi,
Mare e Dumnezeu.

Mă gândesc ce inimă tare
Trebuie să aibă şi Dumnezeu,
Dacă poate vedea atâta durere
La răniţii uitaţi sub copaci.

25.XI.1996

 

MARIN SORESCU     
PUNTEA (ULTIMELE)
Editura Creuzet, 1997

https://www.romaniamagnifica.ro/?do=Cultura&optiune=Literatura&optiune2=1936.02.19+-+Marin+Sorescu

„România Magnifică” – http://www.romaniamagnifica.ro – un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-pontic.