Pianista Elena Zaphiry – a făcut „multă onoare Românilor!”

FRANZ LISZT ÎNCÂNTAT DE STUDENTA SA MACEDOROMÂNĂ DIN PESTA, ELENA ZAPHIRY, ÎI ZICEA: FIICA MEA, AI FĂCUT MULTĂ ONOARE ROMÂNILOR!

selecție text de Mária BERÉNYI

„Serata literară şi muzicală a tinerimei române de la Societatea „Petru Maior” din Budapesta (februarie 1879), precum ziserăm, are să formeze un punct interesant în istoria artii noastre muzicale, căci într-însa s-a ivit pentru prima oară în publicitatea română două talente nouă, dintr-însa au ieşit în lumea artistică română două june artiste române.

Una pianistă, alta cîntăreaţă, domnişoarele Elena Zaphiry şi Melania Ioanoviciu, ambele se află încă numai la începutul carierei lor artistice, dar studiile şi talentul cu care dînsele fac acest început, ne autorizează a spera un viitor frumos.

Sub impresiunea acestei speranţe, venim încă de acuma să le introducem prin mica noastră „Familia” în marea familia română.

De astă dată publicăm portretul domnișoarei Elena Zaphiry. Să-i facem şi biografia? Dar ce biografie poate să aibă o jună copilă abia trecută de 16 ani? Cu toate acestea să însemnăm cîteva schiţe!

Juna noastră artistă s-a născut în Szerencs lîngă Tokaj în Ungaria, la 1862. Părintele său, amplita la căile ferate, este român macedonean, iar mamă-sa română din Banat. Un unchi a lui, dl Popoviciu, şef al staţiunii calei ferate Marcheg, este inventatorul „glorinei” (cale ferată mobilă), pentru care a şi fost distins; un alt unchi, după mamă, dl Popescu, e colonel în Orşova. Astfel, pe terenul militar, technic şi al artei, aceasta familie a dat naţiunii noastre nişte puteri demne de respect.

Talentul său muzical s-a manifestat încă în fragedele sale tinereţe, şi deja în etate de 10 atrase atenţiunea unui artist călător. La 1873 părinţii ei se mutară la Budapesta, unde apoi i se oferi ocaziunea spre a-şi dezvolta talentul.

La 1874 începu să ia lecţii private de la Sipos, mai apoi intră în academia muzicală a acestuia, şi ca eleva lui Sipos juca prima oară în publicitate într-un „matineu”, aranjat de profesorul său în sala redutei.

Cu asta ocaziune o auzi Liszt, şi recunoscînd la moment talentul ei, mai tîrziu o primi de elevă, o distincţiune aceasta, care numai celor mai excelente talente muzicale se admite.

Şi de atunci dşoara Zaphiry e eleva lui Liszt în academia muzicală a ţării, al cărei director este „regele pianului”. De trei ani face studii teoretice, şi de doi practice.

Dar să mai adăugăm, că juna noastră artistă este totodată o favorită elevă a maestrului. Aceasta s-a probat şi la serata tinerimei române, prin venirea lui Liszt s-o asculte. Şi Liszt nu numai a venit s-o asculte, dar a şi aplaudat-o, iar la fine i-a zis:

– Fiica mea, ai făcut multă onoare Românilor!

Să o aplaudăm şi noi, dorindu-i ca frumoasa-i carieră să fie încununată de flori, ca astfel să facă „multă onoare Românilor!” I.H.”

(Familia, 1879, nr.13, p. 88.)

* Material extras din: http://mariaberenyi.hu/Simpozion2011.pdf, p. 22-61.

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: