Ţara Lăpuşului, o ţară de români înnobilaţi (VI)

Jurnal din anii ciumei Covid 19

de Vasile LECHINȚAN 

Foarte importante pentru viaţa noastră de fiecare zi sunt secvenţele de trăiri sufleteşti pe dimensiunea istorică. Chiar şi un copil revine mereu la clipele fericite ale „istoriei” lui „minuscule” ca timp, dar uriaşe ca bucurii trăite nu demult. Dar apoi oamenii maturi, cu largă experienţă de viaţă personală pe ani, pe decenii, pe jumătate de secol şi cei ce se apropie de un secol! Dar nu trăim trecutul doar din experienţa noastră istorică personală ci şi din istoria noastră ca neam, dorind să ne cunoaştem strămoşii. Şi cu câte aspecte frumoase ne întâlnim şi ne rezemăm sufletul în trecut, cu atât suntem mai bogaţi sufleteşte.

Să urmărim, în continuare, fenomenul existenţei de secole a unei românimi libere în Ţara Lăpuşului.

Gostila

1598: Satul aparţine de voievodul român Ioan Maxin. Deşi a fost sat românesc, nu au fost nobili români în Gostila.

Groşii Ţibleşului

1594; Cneaz al satului este Todor şi jurat este Bota.

1663: Este amintită familia de nobili Cioară zisă şi Bud de Groşii Ţibleşului.

1670: Principele Mihail Apaffy reînnobilează pe nobilii Ignat şi Ioan Bud de Groşii Ţibleşului, pe sesia/moşia lor situată între cele ale lui Simion Raţ şi Bozga. 

1674: Principele Mihail Apaffy înnobilează pe Petru Pop, preot în Groşii Ţibleşului, şi pe fiii săi Gheorghe, Mihail, Simion şi Alexandru.

1676: Familii de nobili sunt Bud, Cioara, Popa şi Berchiş.

1702: Nobili cu o sesie nobiliară sunt din familiile Ciura şi Pop.

1713: Familii cu o sesie nobiliară sunt Popa şi Bud, cinci membri, în cinci case.

1715: Nobili cu o sesie nobiliară sunt: Ştefan, Ioan, Alexa, Vasile şi Dumitru Popa, precum şi Iuon, Andreica şi Simion Cioara.

172: Familii nobile sunt Bud şi Pop.

1770: Familii nobile sunt: Budşoara, Bud zis şi Cioară.

1806: Nobili pedestraşi sunt din familiile: Bud (Maftei, Toager, Iuon al Alexi, Petre lui Ravas, Vasilica lui David, Lupu lui Costan, Toager lui David, Vârtolomei lui David, Niculai al lui Iuon), Pop (Saxon [probabil Samson], Pavel, Siminiac, Filip, Constantin, Lup, Pantilimon, Grigoraş, Gavrilă, Petre, Partenie, Maftei, George, Maftei [al] Irinii, Grigoria, Ştefan, Iuon, Maftei [altul], Iuon lui Grigore, Iuon Petran, Niculaie Petran, Sima Petran, Vasilica lui Iuon, Vasi), Maroşan (Grigoraş), Pop (Iuon Diacu şi Grigore), Jurj (Vârtolomei şi Toager) şi Marchiş (George şi Filip).

1838: Sunt în sat 3 nobili scutiţi de dare şi 74 impuşi la dare, din total, 76 sunt români şi unul maghiar.

1866: Proprietari cu drept nobiliar: 56 din familia Pop, 32 din familia Bud, 3 din familia Jurj, 3 din familia Paşca, 2 din familia Burzo, câte unul din familiile Damian, Cozma, China şi Buda.

Inău, aparţine oraşului Târgu Lăpuş

1589: Jude al satului este Toma Roman şi juraţi Luca şi Simion Chindea.

1647-1648: Principele Gheorghe Rákóczy I donează moşia Inău lui Bogáthi Druzsáná, o parte lui Barcsay András, altă parte lui Ferenc Wass de Ţaga şi o parte văduvei voievodului [Marcu] Cercel [fost o scurtă perioadă domn al Moldovei, stabilit în Transilvania, cunoscut ca aventurier, fiul lui Petru Cercel] şi fiicei ei Wass Judit.

Larga, com. Suciu de Sus

1610: Satul se numeşte (în româneşte) Larga şi Szeocz Larga valachalis. Nu sunt menţionaţi nobili români în Larga..

Român din Ţara Lăpuşului (1970)

Lăpuş, comună

1548: Figurează cu denumirea Olah-Lapos [Lăpuşu Românesc]. Tot astfel şi în 1616.

1590: Principele Sigismund Báthory înnobilează pe Matei Paşca din Lăpuşu Românesc, libertin la Gherla, în casa sa din Lăpuş, situată între pârâul Lăpuş şi casa ţăranului Toma Paşca.

1593: Principele Sigismund Báthory confirmă ca nouă donaţie lui Matei Paşca nobilitatea pe casa nobiliară a acestuia. Sunt amintiţi şi Vasile Paşca, cneazul Gheorghe Burzu şi Iosif Rogafa, care slujeau la mina de aur de acolo,

1608: Este amintit proprietarul nobil Toma Pop.

1618: Este amintit puşcaşul Grigore Costin din Lăpuş.

1658: Principele Gheorghe Rákóczy al II-lea, aflat în Tăşnad, înnobilează pe puşcaşul verde George Pinte, slujind la cetatea Gherlei, cu casa sa din Lăpuş.

1662: Familii nobile în Lăpuş: Paşca, Pop şi Dan.

1663 aprilie 15: Principele Mihail Apaffy înnobilează pe puşcaşul Ioan Sina din Lăpuş, cu condiţia ca să se prezinte la oaste când este nevoie, cu un cal bun şi armă.

1676: Familii nobile în Lăpuş: Pop, Paşca şi Precup.

1678: Principele Mihail Apaffy I înnobilează pe Dumitru Marc şi pe Nistor Man din Lăpuş, scutindu-i de dare pe casă.

1702: Familii nobile de o sesie sunt Paşca şi Pop.

1713: Familii nobile de o sesie nobiliară sunt: Popa, Bota, Paşca şi Ravas, în 17 case.

1721: Familii nobile sunt: Pop şi Ioan Paşca şi Man.

1806: În conscripţia nobililor comitatului Solnocul Interior, în Lăpuşu Românesc figurează familiile: Paşca (Iuon, Toager, Onuţ al Niestii, Vasi Husar, Onuţ al Grigorii, Simion, George, Pinte, George Vasi, Jurca, Gavril, Urs, Toager [altul], Dumitru, Simion al Bumbii), Pop (Andrei, Simion, Onuţ a Popi, Todor a Petri, Precup, Pavel, Grigoria, Grigoria a Petri, Dumitru, Togica Iuon lui Vasi, Iuon a Irinii, Todor, Chira), Borogi (Vasilica), Man (Andrei, Pavel), Buda (Iuon) ş.a.

1828: Familii de nobili sunt: Pop, Precup şi Pinte.

1838: Sunt 38 de nobili scutiţi de dare şi 26 plătitori de dare, din care ştiu scrie şi citi 5, români sunt 61 şi de limbă maghiară 3.

1866: Proprietari de drept nobiliar sunt: 52 din familia Pop, 36 Paşca, 18 Man, 11 Buda, 6 Butean, 5 Ruz, câte 3 Borodi, Hărăguş, câte 2 Oniţa, Opriş, Marchiş, câte 1 Petruţ, Borcutean, Cozma, Bogdan şi Tecar.

Bogdan al III-lea, fiul lui Ştefan cel Mare (frescă în Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași). A fost proprietar în 1505 al unei părţi de moşie din Libotin

Libotin, com. Cupşeni

1506: O parte din Libotin ajunge în stăpânirea voievodului Moldovei Bogdan [al III-lea, fiul lui Ştefan cel Mare şi al doamnei Maria Voichiţa], prin cumpărare.

1553: Satul aparţine cetăţii Ciceului. Are voievod pe George Alexa (Eleczke).

1593: Este amintit nobilul Pavel Alexa (Elexe).

1609: Principele Gabriel Bayhory înnobilează pe Mihai, Alexandru, Todor şi Ioan Buda pe sesia lor din Libotin.

(Va urma)

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: