Olimpia Mureşan – „Scrieri literare”… alese!

de Gelu DRAGOŞ,
U.Z.P.R.

Am primit cea mai recentă carte scrisă de colega şi prietena mai mare Olimpia Mureşan – „Scrieri literare”, Colecţia Critică, Editura „eCreator” Baia Mare prin intermediul „fârtatului” Vasile Bele. Primul lucru care impresionează este faptul că ne aduce în memorie pe câţiva dintre scriitorii din Ţara Codrului şi Ţara Chioarului, care nu mai sunt, şi mă refer la Traian Rus şi Ioan Mureşan Lazăr. Apoi ne surprinde prin câteva creaţii literare proprii, proză de fapt, cum ar fi: „Povestiri din Ţara Codrului”, „Glasul roţilor de tren”, „Ina şi Iza”, „Povestea vulturului”, dar şi prin poezia „Nu mă mai dor!” dedicată fraţilor dentişti Iacob din Ulmeni.

Din cuprinsul volumului mi-am dat seama că autoarea Olimpia Mureşan a fost prezentă la lansările de carte a autorilor cuprinşi ori a primit respectivele cărţi cu autograf, ceea ce îi dezvăluie caracterul altruist şi sufletist al ei. De unde şi subiectivismul întâlnit în unele materiale, dar care nu deranjează, dimpotrivă, îi aduce plus valoare!

Prefaţa „Despre confraţi, cu dragoste” este scrisă de către Nicolae Dina, care spune, printre altele: „… volumul de faţă evidenţiază, în autoarea lui, o personalitate marcantă, un intelectual autentic, cu remarcabilă cultură generală, dar şi un critic literar care ştie să aprecieze valoarea fiecărui scriitor de ale cărui opere se ocupă, stăpânind cu rigurozitate ştiinţa artei literare.”

Cartea cuprinde aproximativ 50 de texte reprezentând mai multe genuri literare: proză scurtă, jurnal de călătorie, eseuri, reportaje, convorbiri spirituale, recenzii, poezie, semnale editoriale, omagieri, amintiri cu scriitori, folclor etc.

Primul autor asupra căruia se apleacă este învăţătorul Ioan Mureşan Lazăr din Motiş, Sălaj, despre care afirmă că „… a ştiut să insufle învăţăceilor săi dragostea de patrie, cunoaşterea eroilor şi a momentelor importante din istoria greu încercată a poporului român”. Dă ca exemplu cartea lui de căpătâi „Răsunet de clopot din Codru şi Chioar” apărută în 2008.

Al doilea autor cuprins în volum este Iacob Oniga din Lăpuşul Românesc cu volumul „Amintiri din copilăria cuvintelor”, Editura „Eurotip” Baia Mare, carte scrisă cu ocazia centenarului Marii Uniri, 1918-2018, şi aduce un elogiu satului românesc de odinioară.

Alte materiale interesante, cu valoare documentară sunt: „Biserica de lemn din Ulmeni”, „Povestiri din Ţara Codrului (Pintea, Demisia)”, „Cheiţa de la scrinul mamei – convorbiri spirituale”, „Ciocârlia”, „Comoara din adâncul tău”, „Convorbiri cu îngerul meu, Mihail”, „Dascăli din Ţara Codrului” (recenzie). Am să mă opresc puţin asupra acestui ultim material din colegialitate şi respect şi am să vă spun că această carte a fost scrisă cu multă sudoare şi bătând drumul arhivelor Cehului Silvaniei de către regretatul profesor şi director Traian Rus din Oarţa de Sus şi profesorul şi directorul Viorel I. Pop din Fărcaşa. În cartea prefaţată de Înalt Preasfinţitul Andrei – Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, cei doi prezintă aspecte din munca învăţătorilor din acest areal încă înainte de al doilea război mondial: Morar Maria, Olăhuţ fostă Grofu Melania, Odeşteanu Aurelia, Lazar Mureşan Ioan, Oros Vasile, Oros Valeria, Rus Traian, Pop I. Viorel, Caiţă Teofil, Caiţă Irina, Cedică Gh. Emilian, Cedică Georgeta, Puşcaş Aurora, Mureşan Olimpia.

Urmează câteva recenzii de cărţi. La volumul de poezii „Lumini şi umbre” a Elenei Borcuti scrie că are o poezie scrisă „în urma influenţei scriitorilor clasici în conceperea, atât ca ritm şi rimă a versurilor, cât şi la conţinutul sentimentelor exprimate.”

Pe prof. Gelu Dragoş îl evidenţiază ca autor de monografie „Lucăceşti. File de istorie”: „Pasionat de înţelegerea raporturilor sociale, autorul şi-a făcut datoria faţă de istoria curentă; cartea este o mărturie de viaţă şi de creaţie în acelaşi timp, în care prezentul se transformă în istorie – cum e de altfel şi subtitlul cărţii.”

Gabriel Cristian Moraru este amintit cu cartea „Un prozator ezoteric – Mircea Eliade – studii de hermeneutică literară”, Editura Aius, Craiova, 2021. „Parcurgând mult din drumul spre inima operei scrise de Mircea Eliade – poetul C.G. Moraru a relevat multe aspecte din faţa nevăzută şi nestudiată a celor două nuvele din alte perspective faţă de alţi scriitori care l-au studiat pe Eliade”.

Un spaţiu generos îi acordă scriitorului Vasile Bele din Chiuzbaia la cartea cu titlul „Graiul în Chiuzbaia – expresii locale”, Editura Armonii Culturale, Adjud: „Lectura cărţii m-a făcut să fiu interesată de acele locuri, să le privesc cu admiraţie şi respect şi să îndemn pe oricine doreşte să viziteze Chiuzbaia şi împrejurimile – să o facă, deoarece va găsi o lume de basm, mirifică, plină de mistere ce aşteaptă a fi dezlegate – dovadă e Valea Romanilor – care ducea spre un castru considerat cel mai nordic punct de apărare al Daciei Porolissensis, pietrele cioplite şi rămase pe vechiul loc sunt o mărturie a existenţei zidurilor acestui castru de pază.”

Următoarea cuprinsă în volum este poeta debutantă Ica Gaftone cu volumul „Dorinţe cu efect întârziat”, Editura eCreator Baia Mare, despre care afirmă: „… apreciem încercările de rime interioare de vers care să exprime sentimentul, îi propunem să citească tot mai multă poezie din epoca postmodernismului în care ne aflăm pentru dezvoltarea sa personală.”

O altă poetă despre care a scris este băimăreanca Irina Vera Terebeşi. Consideră că: „Scriitoarea are un univers al poeziilor în care apar cuvintele cheie ce-i dau imbold şi autenticitate în exprimarea ideilor – frunza, copacul, primăvara, iubirea, fericirea, zâmbet, suflet (…). Deşi scrise în ultimii câţiva ani, versurile sunt autentice, ele captează viaţa sentimentală a poetei în diverse anotimpuri, trăirile ei în natura veşnic pregătită să-i asculte povestea.”

Despre Costel Neacşu şi cartea lui „Istoria reală a Ardealului”, Editura „Emma Books” Sebeş scrie că „… aduce în prim plan istoria Ardealului nostru drag – loc unde s-au făcut multe nedreptăţi şi loc unde dreptul de a fi român este contestat şi astăzi. Mergând pe firul istoriei Ardealului şi bazat numai pe documente autentice şi nu din auzite, cititorul acestei cărţi poate să discearnă adevărul de minciună, manipularea prin mijloacele mass-media a adevărului istoric şi poate singur să-şi dea seama care au fost condiţiile de luptă şi glorie în lupta pentru menţinerea fiinţei naţionale române în condiţii atât de vitrege.”

Poeta bucureşteană Iulia Dora Marinescu, aflată la a treia carte, editată la Editura eCreator Baia Mare, „Evadare unde încep îngerii” este prezentată ca o scriitoare în „dialog cu sinele”, afirmând despre ea că „poeta dansează cuvântul, e în zbor datorită conceptului de pasăre, degeaba îngerul a strigat, o copleşeşte dorul de fluturi, stă ca un copil pe marginea clipei.”

Romanul „Întoarcerea în timp”, Editura Enesis Baia Mare, de Milian Oros are parte de o recenzie deosebită: „Scriitorul vede cu sufletul şi cu inima multe lucruri ce ar fi existat, multe legende nedezlegate, autorul îşi imaginează interiorul Pământului dus de atlantul Osenos, armele de luptă ale dacilor aflate în grotă – suliţe, săgeţi, arcuri, săbii încovoiate, topoare şi scuturi.”

La Note de lectură apare şi volumul de poezii „Poezii populare” Editura Armonii Culturale Adjud, autor Nelu Danci din Plopiş: „Poeziile ne sunt prezentate ca o poveste a satului, u personajele lui tradiţionale – mândruţele, pădurea, biserica, preotul, dorurile, bădiţa, oiţele, etc. – de cele mai multe ori atmosfera poeziilor este din vremea tinereţii poetului popular; caracteristica versurilor este simplitatea, firescul cuvintelor prin care se prezintă natura veşnic tânără în contrast cu viaţa omului supusă vremelniciei; folclorul literar fiind o descoperire a lumii moderne.”

„Lumina sufletului prin imagini intuitive în poezia lui Nicolae Crepcia” este titlul recenziei la volumul de poezie „Suflet pictat pe lacrimă”: „Poeziile compuse din trei sau patru versuri ne duc în preajma marilor idei existenţiale şi a marilor întrebări pe care le pune orice om, ele transmit o puternică imagine intuitivă prin cuvinte, iar versurile nu au ritm şi rimă, fără semne de punctuaţie – sunt gânduri/gândiri aprofundate în puţine rânduri asemănătoare proverbelor, cuvintelor de duh, a cugetărilor spirituale de pretutindeni.”

Despre cartea de proză „Tu eşti (di)vină” de Nicoleta Nussthaler spune: „Stilul jurnalistic şi nu numai, aduce nuanţe mentalului colectiv, îşi asumă scrisul ca o terapie a sufletului, scrierea e ca o poezie sentimental biografică, abordată cu o efervescenţă optimistă a spiritului; s-ar putea spune că voinţa, perseverenţa, regăsirea sinelui prin rădăcinile uitate ar putea s-o ducă pe scriitoare la succesul pe care-l urmărea în visele ei.”

Poetul Gelu Dragoş apare cu al doilea material, volumul de poezii „Singurătatea poetului”, Editura Grinta Cluj-Napoca, prefaţă scrisă de Nicolae Goja, postfaţă Gabriel Cojocaru, ultima copertă dr. Nicolae Iuga. „Am participat la festivitatea de lansare a acestui volum la Centrul de cultură şi artă Mireşu Mare, în cadrul căreia în luările de cuvânt ale primarului Ioan Mătieş, Nicolae Iuga, Nicolae Goja, Gabriel Cojocaru, Vasile Bele, Florica Roman, Iacob Oniga şi mulţi alţii s-au luat în considerare atât calităţile artistice ale poeziilor cât şi activitatea pe tărâm socio-cultural al scriitorului. În urma lecturării poeziilor tot ceea ce rămâne cititorului sunt imaginile unui poet-cetăţean-patriot, ce încearcă să transmită sentimentul apartenenţei la un loc anume din patria noastră numită România.”

Scriitorul Ioan Astalus este amintit cu romanul „Ticăloşii”, Editura Arcada, Târgu Mureş: „La fiecare pas se poate observa patriotismul scriitorului care nu vrea să fie date uitării întâmplările din satul copilăriei sale şi al bunicilor şi străbunicilor săi.”

„Vasile Robu, un eminent şi devotat învăţător al satului românesc din Transilvania” scrisă de Înalt Preasfinţitul părinte Irineu – arhiepiscop al Albei Iuliei la Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2020 vorbeşte despre „dascălul inimos şi patriot care a fost Vasile Robu”, învăţător în Băseşti. Autoarea consideră că: „La împlinirea a 50 de ani de la mutarea sa pe tărâmul eternităţii, candela sufletului său nobil continuă să fie aprinsă şi să lumineze pe cei care l-au cunoscut, l-au auzit şi au citit despre această personalitate cu aură de legendă. Este bine şi folositor ca noi, cei care îl comemorăm cu veneraţie pe cel care s-a făcut rob (slujitor) tuturor – să punem la prezidiul vieţii noastre cuvintele sale: Cel mai fericit om pe pământ este acela care poate îndestuli (satisface) mai mult pe semenii în mijlocul cărora trăieşte.”

Poeta Viorica Şuţu este recenzată cu volumul de poezii „Poeme concentrice”, Editura Vatra Veche: „Poezia Vioricăi Şuţu trebuie s-o reciteşti pentru a-i înţelege nuanţele de idei şi sentimente, are un univers al cuvintelor proprii-semnificative-referitoare la ideea de a fi sau a nu fi, adevăr/neadevăr, bine/rău, a creat cercuri poetice ale existenţei care se regăsesc în atributele lor – intuiţia, erudiţia, sentimentul, rădăcinile omului spiritual, lume, real, adevăr, etc.”

Ultimul, dar nu cel din urmă, cu un al doilea material este prezent scriitorul şi editorul Vasile Bele şi „Metaforele poeziei lirice”: „Scriitorul Vasile Bele din Chiuzbaia propune prin scrierile sale numite replici o nouă specie literară. Fiind un inventator în acest caz, încearcă să scrie o carte unicat, o poezie pornind de la o altă poezie. Dar să încep cu începutul: poetul Vasile Bele alege nişte poezii la întâmplare pe care le apreciază şi îndrăgeşte, poezii publicate în diverse bloguri sau reviste literare, le citeşte atent cu suflet de poet şi… pornind de la poezia x scrie alte poezii sau poeme pornind de la ideea poetică deja exprimată şi de la unele cuvinte cheie. Ceea ce rezultă, aceste variante replici întrece orice imaginaţie!”

O secţiune aparte este dedicată revistelor din jurul nostru şi mă refer aici la „Izvoare codrene”, numerele 20 şi 21 din anul 2020, unde sunt menţionaţi: Vasile Dan Marchiş (fondatorul revistei), Constanţa Abălaşei Donosă, Emil Domuţa, Nadia Urian Linul, Nicolae Silade, regretatul Nicolae Vălăreanu Sârbu, Ana Cristina Popescu, Romeo Tarhon, Nina Gonţa, Olimpia Mureşan, Ioan Andreica, Daniela Forcos, Lidia Stoia şi Nelu Danci; revista „Izvoare codrene şi chiorene”, nr. 15,16 şi 17/2021, continuatoarea celei dintâi, revistă patronată de scriitorul, editorul preot Radu Botiş, la care şi-a adus contribuţia şi poetul şi jurnalistul Gelu Dragoş. Semnează în acest număr: Radu Botiş, Mircea Botiş, Andreia Roxana Botiş Ghib, Maxim Morariu, Ioan Voicu, Minodora Ion, Vasile Bele, Angela Monica Jucan, Vasile Hatoş, Eleonora Schipior, Mariana Gurza, mihai Zmicală, Elena Armenescu, Gelu Dragoş, Olguţa Luncaşu Trifan, Carmena Felicia Băinţan, Vasile Dan Marchiş, Constanţa Abălaşei Donosă, Traian T. Lazăr ş.a.; revista „Sintagme codrene” (acelaşi fondator V.D. Marchiş, continuatoarea revistei cu rază medie de Cultură, Literatură, şi Artă – de la Asuajul de Sus la Mireşu Mare şi retur prin tot Nord-Vestul României „Izvoare codrene”), revistă cu materiale diverse ce stau sub semnul celebrării Centenarului Marii Uniri; în fine, revista „Mărturii maramureşene”, fondatori Radu Botiş şi Andreia Botiş Ghib, revistă ce apare sub egida Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România şi a Asociaţiei Cultural Creştin Umanitare „Ars Vivat”. Volumul la care face referire Olimpia Mureşan cuprinde: critică literară (cinci materiale), istorie (cinci materiale), cercetare pedagogică (două materiale), însemnări literare şi amintiri (şase materiale), poezie (doisprezece poeţi), eseu (şapte materiale), proză scurtă (două materiale). Aşadar „încă un număr de mărturii culturale ce se cere a fi lecturat pentru a cuprinde preocupările culturale, literare şi de tradiţie ale mânuitorilor de condei din nordul ţării”.

Am să închei cu spusele autoarei despre apariţia acestei cărţi minunate: „În această carte am adunat texte scrise şi publicate în ultimul timp în ziare, bloguri, reviste maramureşene şi reviste din ţară. Am considerat că un scriitor creştin se naşte şi creşte într-o anume comunitate spirituală, nu poate exista singur, se găseşte într-o continuă legătură cu cei din jur, în cazul meu cu maramureşenii mei dragi – cărora le sunt recunoscătoare că exist în mijlocul lor şi pe care cu mândrie/respect şi preţuire aş vrea să-i reprezint în scrierile mele”.

Volumul de faţă a fost o surpriză literară pe măsură pentru mine, motiv pentru care aş putea spune că la fel de bine „Scrieri literare” se putea numi „Scrieri alese”! Felicitări Olimpia Mureşan!

Gelu Dragos_

prof. Gelu Dragoș

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: