de Gabriela Genţiana GROZA
Părinții voștri vă urează
În clipe dulci de-aniversare
Iubirea să vă fie trează
Și să o creșteți și mai mare!
S-o ocrotiți, fii dragi, că-i rară,
E scumpă dragostea firească,
De-aceea n-o lăsați să piară,
Vegheați să nu se ofilească.
O, câți n-ar vrea să-și întâlnească
Perechea-suflet s-o atingă,
Măcar o dată să trăiască,
O clipă doar, să nu se stingă…
De-aceea, dragostei frumoase
În sipet să-i aflați culcușul,
Să vă susțină-armonioasă
Și coborârea și urcușul.
Iertați, de vă greșiți vreodată
– Doar Domnul e perfect, se știe –
Păstrați și vorba cea curată
Și nu uitați de omenie.
La Nunta de-Aur de-ți ajunge
Albiți, lângă ai voștri fii
Și noi, de dincolo, vom plânge,
De fericire, în tării.
Deci fie-vă casa senină
Nu disperați la greu, când vine,
Că pe pământ nu-i numai cină
Dar când sunt doi, îl treci mai bine.
Și luați aminte-așa mi-ar place,
Să faceți câte-o poezie,
C-aproape sigur, și-n voi zace
Un dar „de-a mângâia hârtie”…