Irinyi János (Ioan Irimie)

de Mária BERÉNYI

Irinyi János (Ioan Irimie)
(1817-1895)

În 17 mai 1817 s-a născut IRINYI JÁNOS (IOAN IRIMIE), inventatorul chibritului cu fosfor, unchiul lui IOSIF VULCAN.

Irinyi János (1817-1895) a cărui familie e de origine română s-a născut în Leta Mare (Ungaria de azi). Mai mulţi sunt de părerea că s-a născut în Albiş. A avut un frate pe revoluţionarul Irinyi József şi o soră, Victoria măritată Vulcan, ea era mama lui Iosif Vulcan. Familia Irinyi a trăit în Leta Mare, aici sunt mormintele membrilor familiei.

Irinyi János a studiat chimia la Viena si Berlin. Remarcabil chimist şi inventator, s-a impus prin dezvoltarea terminologiei tehnice în chimia maghiară. A publicat un manual de chimie pentru şcoala elementară.

Cunoscut mai ales prin inventarea chibritului fără explozie. În anul 1839, la Budapesta, a fondat prima fabrică de chibrituri silențioase, fără explozie.

Istoria focului este lungă și interesantă. Pe vremea când acesta nu era așa de ușor de făcut, oamenii îl păzeau perioade lungi de timp, având grijă să nu se stingă. Existau și paznici de foc, aspru pedepsiți dacă eșuau în datoria lor de a-l menține arzând. Așadar, chibriturile, invenție care permitea aprinderea și stingerea focului după voie, au jucat un rol extrem de important pentru oameni.

Istoria chibriturilor este foarte lungă, începând din anul 577, când în China s-a descoperit că lemnele impregnate în sulf oferă omului puterea de a controla focul. De atunci și până acum, nenumărați oameni de știință și-au adus contribuția la această invenție, perfecționând-o.

Printre ei se numără și ungurul de origine română Irinyi János (1817–1895), inventator și revoluționar care a influențat foarte mult perfecționarea chibritului. În 1836, pe când era student, a introdus folosirea chibriturilor ce aveau în compoziție fosfor și dioxid de plumb, ceea ce le făcea mult mai sigure decât cele dinainte. Versiunea anterioară a chibriturilor conținea fosfor alb, introdus în 1825 de un elev de 13 ani pe nume Charles Sauria.

Deși acest lucru a eliminat mirosul neplăcut pe care îl emanau chibriturile, fosforul alb s-a dovedit curând foarte nociv pentru cei din jur. Scoase la fabricație, chibriturile cu fosfor alb au făcut primele victime printre muncitorii din fabrici, care se îmbolnăveau rapid. Mai mult decât atât, s-au înregistrat și decese în rândul copiilor, care obișnuiau să le introducă în gură.

Din păcate, după cum s-a întâmplat cu mulți alți inventatori, și Irinyi János a murit în sărăcie în 1895, după ce și-a vândut patentul pe o sumă foarte mică de bani. În lumina acelor evenimente tragice provocate de fosforul alb, invenția lui s-a dovedit însă a fi foarte importantă pentru salvarea multor vieți și pentru perfecționarea produsului pe care îl cunoaștem noi astăzi drept chibrit.