Conflict de design

de dr. Teodor ARDELEAN
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Steagurile naţionale au devenit cele mai importante simboluri pentru a reprezenta condensat fiinţele naţionale – statele lumii. Arborate în faţa organismelor oficiale reprezentative, pe maşinile ambasadorilor, pe nave, la puncte de frontieră, pe catargele de onoare ale sălilor de competiţii sportive internaţionale, dar şi pe alte instituţii (primării, şcoli, biserici etc.) aceste elemente conferă autodefinire, distincţie, autoritate şi identitate şi facilitează respect, onoare şi adoraţie. Steagul oglindeşte valorile naţionale comune, culorile şi designul său (din ce în ce mai simplificat) fiind elemente distinctive ale spiritului naţional, încărcate cu semnificaţii proprii.

Există şi o disciplină a istoriei care se ocupă cu studiul steagurilor din diferite epoci şi ţări şi aceasta se cheamă VEXILOLOGIE. În lume sunt cunoscute aproape 200 de însemne vexilologice şi există instituţii specifice: asociaţii naţionale, The Flag Research Center, The Flag Institute, Federation Internationale des Associations Vexillologiques ş.a.

Din păcate pe această linie ţara noastră persistă a se situa de aproape 20 de ani într-o confuzie ruşinoasă. După renunţarea la stemă, în 1991, drapelul României, în culorile roşu vermillon, galben crom, albastru de cobalt, poziţionate vertical şi în raport dimensional de 2/3, este identic cu drapelul statului african Ciad atât pe scuarul ONU cât şi la congrese, manifestări sportive etc.

Singura soluţie, discutată în timp – inserarea stemei istorice (oficiale) pe drapel, a fost omisă cu ocazia revizuirii Constituţiei în 2003 şi intră treptat în uitare naţională. Iar prin aceasta România persistă în confuzie şi în conflict de design vexilologic.

Nu e la mijloc niciun risc de incidente diplomatice în materie de vexilologie precum cele mai recente între Macedonia şi Grecia, pentru că Ciadul este mai puţin prezent în aria internaţională. Dar problema rămâne chiar dacă ar fi vorba şi numai de onorabilitate internaţională, întrucât noi am creat-o şi nu Ciadul!

(12 februarie 2011)

Sursa: Ardelean Teodor, Pietre unghiulare pentru o… bibliotecă de idei, Cluj-Napoca, Editura Școala Ardeleană, 2015, p. 9.