Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XXII (2022), nr. 472 (16 – 30 Iunie)

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriași!

Mănăstirea Albotina – Bulgaria (I).

În Duminica Sfinților Români din anul mântuirii 2022 mi-a apărut, în mod involuntar, o idee care m-a obsedat câteva zile în șir. Nu cred că această idee a fost de la mine, ci eu am fost doar un instrument prin care ea a răsărit, a crescut și a cerut să o fac cunoscută și, mai mult, s-o ajut să se materializeze. E vorba de ideea construirii unei mănăstiri ortodoxe românești dedicată Sfintei Cuvioasa Teofana Basarab în codrii de la Albotina din nordul municipiului Vidin din Bulgaria. Ideea este foarte curajoasă și mulți dintre cei care au aflat de ea și-au arătat îndoiala. Eu cred, totuși, că realizarea acestui obiectiv este posibilă și de aceea am început demersurile pe care le-am socotit potrivite. În primul rând, am conceput, am redactat și am înaintat pe filiera oficială Preafericitului Părinte Patriarh Daniel al Bisericii Ortodoxe Române memoriul următor. Vom vedea care vor fi ceilalți pași. Prin „Scrisoarea pastorală” vă vom ține la curent cu evoluția lucrurilor. Iată memoriul:

„Preafericite Părinte Patriarh,

Subsemnatul preot Alexandru Stănciulescu-Bârda, paroh al Parohiei Malovăț din Județul Mehedinți, respectuos supun atenției Preafericirii Voastre posibilitatea realizării unei mânăstiri de maici dedicată Sfintei Cuvioasa Teofana Basarab în punctul numit Albotina, situat în munții din nordul municipiului Vidin (Bulgaria), la cca. 20 km distanță de acel oraș.

Anexez prezentului memoriu un exemplar din cartea mea, Viața Cuvioasei Teofana Basarab, ediția a III-a și fac precizarea că pe 26 mai a.c. am făcut lansarea ei la Casa de Cultură ,,Sf. Cuv. Teofana Basarab” din Vidin, după care m-am deplasat împreună cu membrii ai Comunității Vlahilor/Românilor din Bulgaria la Albotina. Am socotit necesar să fac aceste precizări, nu ca să-mi fie spre laudă, ci pentru a vă convinge că sunt în deplină cunoștință de cauză și am studiat problema timp îndelungat.

ARGUMENTE

Proiectul realizării unei asemenea mănăstiri, pe care-l propun Preafericirii Voastre, se bazează pe următoarele argumente:

  1. Sfânta Cuvioasa Teofana Basarab a fost o personalitate de prima mână în societatea românească și bulgară a veacului al XIV-lea: fiică de domn român (Basarab I), soră de domn român (Nicolae Alexandru), soție de mare țar bulgar (Ivan Alexandru) și mamă de țar al Vidinului (Strațimir);
  2. Sfânta Cuvioasa Teofana Basarab poate fi considerată, pe bună dreptate, simbolul legăturilor de prietenie și frățietate între popoarele român și bulgar din Evul Mediu;
  3. Sfânta Cuvioasa Teofana Basarab este primul călugăr cu origini românești certe, precursoare a Sfântului Nicodim de la Tismana;
  4. Sfintei Cuvioase Teofana Basarab nu i s-a închinat până în prezent nici o biserică sau mănăstire în România sau în Bulgaria;
  5. În munții din nordul Vidinului, prelungire a Munților Carpați, în punctul numit Albotina, a existat încă din Evul Mediu o mănăstire rupestră, ale cărei urme se văd și azi. Se prezintă sub forma unor grote săpate în coasta muntelui. Într-una din ele era biserica, în celelalte chiliile viețuitorilor. Prin 1970, autoritățile comuniste au aprins anvelope auto în aceste grote, ca să se distrugă orice urmă a mănăstirii și a credinței, dar nu s-a reușit pe deplin;
  6. Albotina face parte din regiunea Timocului bulgăresc, prelungire a Timocului sârbesc aflat la câțiva kilometri în nord. În regiunea Timocului, fie zona bulgărească, fie cea sârbească, există zeci de sate cu populație vlahă/românească, vorbitoare de limba română. Cu toate acestea, slujbele din biserici nu se fac în limba română, iar în școli nu se predă și nu se folosește limba română. Mai adaug și faptul că atât în Negotin (Serbia), cât și în Vidin (Bulgaria), nu am găsit în librării sau la punctele de desfacere a presei o carte, o revistă sau un ziar românesc. O mănăstire românească, ortodoxă, în care să se oficieze slujbele în limba română ar fi nu numai o necesitate astringentă pentru zonă, ci și o adevărată mană cerească pentru populația vorbitoare de limba română;
  7. În memoria localnicilor se păstrează tradiția că la Albotina este ,,mormântul prințesei” și acolo se fac pelerinaje de către vlahii/românii din Bulgaria. Există azi, în fața grotelor de care am vorbit mai sus, o platformă îngustă, săpată în stâncă, pe care sunt 24 gropi, de asemenea săpate în stâncă, goale, care au servit pentru înmormântarea viețuitorilor mănăstirii, dar au fost profanate, golite de conținut de căutătorii de comori, după cum spun localnicii. Pe peretele interior al unei astfel de gropi există o inscripție, care ar putea fi lecturată ,,Teofana”.
  8. Albotina este o poiană aproape rotundă de cca. 2 ha, înconjurată de munți acoperiți de codrii și de o vegetație luxuriantă. Există acolo o tablă cu un text în limba bulgară, în care se vorbește de existența mănăstirii. La poalele muntelui pe coasta căruia se găsesc grotele și mormintele de care am vorbit mai sus, se află o fântână cu apă vindecătoare de boli, după cum susțin localnicii. În acea poiană aduceau vlahii/românii și nu numai ei pe bolnavii lor să se trateze. Cei care se însănătoșeau plecau acasă, cei care mureau erau înmormântați în acea poiană;
  9. La ,,mănăstirea” Albotina, reprezentată în prezent prin grotele amintite, slujește în fiecare an mitropolitul Vidinului în a doua zi a Sfintelor Paști. Este tradiția ca în acea zi să se adune acolo vlahii/românii din Bulgaria, să facă pomeniri pentru sufletele celor înmormântați acolo. Mai mult, acolo și atunci se face ,,Hora morților”, obicei unic în Bulgaria, care se regăsește însă și azi în nordul Județului Mehedinți.
  10. O mănăstire ortodoxă românească la Albotina ar menține vie nu numai flacăra credinței creștine ortodoxe, ci și limba și cultura românească. Mănăstirea ar putea avea o librărie de carte românească, o sală pentru conferințe și simpozioane, în care să se întâlnească oameni de cultură din Bulgaria și din România și să abordeze cele mai diverse probleme de teologie, istorie, cultură în general. Ar putea să organizeze școli și tabere de vară, în care să se predea limba și gramatica românească, istoria românească. Trebuie menționat că vorbitorii de limbă românească din Bulgaria, care se regăsesc în comunitățile de vlahi/români și macedo-români însumează aproape o jumătate de milion de oameni, majoritatea creștini ortodocși;
  11. Realizarea unei mănăstiri ortodoxe românești la Albotina ar fi un act de dreptate ce i s-ar face Sfintei Cuvioasei Teofana Basarab, după șase sute de ani în care a fost lăsată în uitare; ar fi un act de recunoștință din partea românilor, fiindcă a aplanat un conflict militar româno-bulgar, iar din partea bulgarilor fiindcă cele mai reprezentative capodopere ale culturii bulgare medievale, păstrate azi în marile muzee ale lumii, sunt opere ce au fost realizate  prin osârdia, supravegherea și cheltuiala sfintei;
  12. O mănăstire ortodoxă românească la Albotina ar determina conducerea Bisericii Ortodoxe Bulgare să grăbească și acolo procesul de recunoaștere a canonizării, pe care a aprobat-o Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la 14 febr. a.c. și ați oficiat-o Preafericirea Voastră la 21 mai a.c.;

FINANȚAREA

  1. Prin tratativele ce le puteți solicita între statul român și cel bulgar, se poate obține terenul de la Albotina de cca. 2 ha, prin donație, cumpărare sau schimb;
  2. Sumele necesare pentru construirea și înzestrarea mănăstirii pot fi obținute din următoarele surse:
  • Uniunea Europeană, mănăstirea fiind un factor important în procesul de conservare și promovare a valorilor spirituale și materiale ale unei entități bimilenare, cât și un obiectiv care ar stimula turismul în zonă. Conform Dreptului european al minorităților, acestea au datoria și trebuie sprijinite ca să-și păstreze identitatea și valorile;
  • Statul român, fiind vorba de o personalitate istorică românească. Nu numai Departamentul Cultelor și Ministerul pentru românii din diaspora pot sprijini realizarea acestui obiectiv, ci și Ministerul Apărării Naționale, știut fiind faptul că tatăl Sfintei Cuvioasa Teofana Basarab a înscris una dintre cele mai glorioase pagini din istoria armatei române la Posada;
  • Statul bulgar, fiind vorba de soția celui mai mare țar al Bulgariei Mari și de mama viteazului țar de Vidin, Strațimir.
  • Oameni cu dare de mână români și bulgari, vlahi și macedo-români. Un creștin cu posibilități precum Domnul Gigi Becali, care a contribuit din plin la construirea Mănăstirii Maglavit sau la construcția și repararea unor biserici din zona Vidinului, cu siguranță că nu ar rămâne indiferent față de o asemenea inițiativă. Și, cu siguranță, nu este singurul.

Fiți încredințat, Preafericirea Voastră, că, dacă veți da undă verde pentru realizarea unui asemenea obiectiv, nu veți rămâne singur. Cel dintâi care vă va fi alături va fi Dumnezeu, apoi Sfânta Cuvioasa Teofana Basarab și… restul lumii.

Ați înscris pagini nemuritoare în Istoria Bisericii Ortodoxe Române; ați înscris o pagină de referință în istoria relațiilor frățești româno-bulgare. Aveți posibilitatea să mai înscrieți o pagină la fel de măreață  prin construirea acestei mănăstiri.

Dumnezeu să vă ajute și piedicile să se topească din calea Preafericirii Voastre, precum se topește ceara de la fața focului.

Vă sărut arhiereasca dreaptă.

*

Cuvinte părintești. Din scrierile Sfântului Tihon de Zadonsk selectăm câteva cuvinte pline de miez, privind greșeala aproapelui nostru. Iată-le:

„Vezi sau auzi că aproapele tău greșește sau că a păcătuit. Întâmplarea aceasta să nu-ți slujească drept temei pentru a-l judeca pe fratele tău, după cum au unii răul obicei, ci pentru a-ți cunoaște neputința ta; nu pentru a-l lua în râs pe aproapele tău, ci pentru a-l compătimi și a te îndrepta pe tine însuți. De la el întoarce-ți ochii către tine, căutând să vezi de nu ai fost și tu în acel păcat sau în altul deopotrivă cu acela și dacă nu cumva te afli chiar acum în el? Dar chiar de nu, au n-ai putea tu oare să păcătuiești mai rău decât atât? Căci înlăuntrul nostru, al tuturor, sălășluiesc neputința și ticăloșia: patimile noastre ne sunt dușmani, trupul nostru ne înrobește, iar satana, vrăjmașul nostru, caută neîncetat să ne înghită. Noi toți cădem, căci toți suntem supuși căderilor și primejdiilor de orice fel; aproape este căderea noastră, dacă nu ne ține harul lui Dumnezeu. Așadar, prilejul acestei întâmplări să te întoarcă spre cercetarea de sine și, văzând căderile fratelui tău, străduiește-te, cu ajutorul Domnului, să le faci pe toate cu mai multă chibzuință și luare-aminte.

*

Disperarea unei mame. Doamna D. N. îmi scrie cu disperare. Se simte cea mai nenorocită mamă din lume. Fiul său, trecut demult de treizeci de ani, nu și-a găsit altă meserie decât aceea de a cânta la chitară prin baruri, restaurante și la petreceri. Mamei nu-i place nici meseria aceasta de ,,a-i cânta diavolului”, nici mediul în care se desfășoară și nu se poate împăca cu gândul că fiul său nu a putut să realizeze altceva în viață. Doamna D. N. recunoaște că fiul său e credincios în intimitatea sa, obișnuiește să se închine și să se roage. Doamna a rugat și pe alți preoți s-ajute în acest sens, dar n-a găsit înțelegere.

Stimată doamnă, respect grija dvs. legitimă pentru propriul fiu, dar, fără a vă jigni, am impresia că faceți furtună într-un pahar cu apă. Fiul dumneavoastră nu mai este copil. Dânsul are responsabilități față de propria familie, față de copiii săi. Dacă până acum nu s-a calificat într-o altă meserie, credeți că va face-o acum, de dragul meu? Mă îndoiesc! Și, la urma-urmei, ce găsiți rău în a cânta la chitară? Poate nu vă place dumneavoastră, dar le place atâtor oameni serioși. Dacă fiul dumneavoastră poate aduce o rază de bucurie și încredere în viața unor oameni, dacă poate să aline pentru câteva momente grijile de zi cu zi ale celor ce-l ascultă, ce e rău în asta? Fiecare generație cu vremea și cântecul ei, doamnă!

Cred că aveți un fiu minunat, dacă iubește atât de mult muzica. Și cred că știe și meserie, din moment ce poate trăi din muzică. E o meserie nobilă, divină, doamnă, și fiți mândră de fiul dumneavoastră. De ce vreți să-și lase această meserie? Ce vreți să facă altceva? El pentru asta s-a pregătit.

Vedeți bine câte concedieri se fac din toate instituțiile. Oameni cu studii superioare rămân pe drumuri, șomeri. Mulți dintre aceștia ar vrea să știe să cânte ca fiul dumneavoastră, dar nu știu și nu pot. Dacă dânsul își face bine meseria, nu e amenințat nici dumnealui, nici familia de lipsuri. Desigur, își amintește și de părinții săi și le dă o mână de ajutor, dacă are de unde. Faptul că a rămas credincios și că-și crește copiii în frica lui Dumnezeu este un motiv în plus să vă spun că sunteți o mamă fericită. Nu vă mai faceți atâtea griji pentru dânsul. Creați stări de tensiune și conflict în familie, sunteți o nefericită și-i faceți și pe alții nefericiți. Luați lumea așa cum este, doamnă, nu cum ar trebui să fie. Idealul e greu, uneori e imposibil de atins. Îngrijiți-vă și de-ale sufletului dumneavoastră, de nepoței. Iubiți-v fiul și nu-i faceți necazuri. Probabil că are el destule.

Dumnezeu să vă fie într-ajutor!

*

File de jurnal – 4 aprilie 1982 (III). ,,Miercuri dimineață mă aflam în Botoșani. Am văzut târgul și câteva străzi, care m-au dus spre Casa Memorială ,,N. Iorga”. Acolo am cunoscut pe Domnișoara Prof. Violeta Budăi, directoarea, o fată foarte cultă și îndrăgostită de marele istoric. Mi-a vorbit mult despre viața și personalitatea lui N. Iorga, despre problemele cu care se confruntă pe plan local pentru a salva de la desființare casa memorială. Colaborează strâns cu Doamna Liliana Pippidi, fiica lui Nicolae Iorga. Mi-a pus la dispoziție materialele de care aveam nevoie pentru lucrarea mea despre Nicolae Iorga (…).

Joi, 1 aprilie, statul și-a păcălit toți cetățenii. Un nou val de scumpiri s-au abătut peste țară. Taxele poștale s-au mărit cu un procent fără precedent (300-400%), serviciile de coletărie, benzina (7,50-9 lei/l), petrolul lampant.

Seara, la 23.45, am plecat din Botoșani. Dimineața mă aflam în Iași. Doream să-l întâlnesc pe Domnul Virgil Cuțitaru, directorul Editurii ,,Junimea”. N-am putut. Se afla la înmormântarea unui colaborator, după cum mi-a relatat secretara. Am vizitat câte ceva din Iași, printre care mitropolia și biserica ,,Trei Ierarhi”. Iașul e ceva extraordinar. O adevărată bijuterie a culturii, istoriei, arhitecturii și spiritualității românești. Gradul de urbanizare e foarte ridicat. Ieșencile au o frumusețe care se impune. Stacojiul și culoarea vișinei putrede, culoarea imperială, este culoarea care predomină, reprezentând orașul și oamenii lui. M-am despărțit de Iași cu părerea de rău că n-am avut timp să-l vizitez cu mai multă atenție. Sper să mai pot reveni acolo!

Am reușit să fiu sâmbătă dimineață acasă. Între timp, de la poșta din Severin dăduseră de veste la Consiliul Popular din Malovăț și la Ferma de la Bârda, că mi-au venit banii, drepturile de autor, pentru  Coloana Infinitului. Tot satul, ba și în Malovăț, s-a știut că ,,popa a primit zece mii de lei pentru o carte!”

De la Părintele Valeriu Anania și de la Domnul Gheorghe Marin de la Casa Scânteii am aflat că Mircea Eliade a fost trecut la index. Toate lucrările sale în curs de reeditare sau publicare au fost sistate. Toate lucrările în care se vorbește despre el și opera lui au fost ,,operate”. Părintele Valeriu Anania a trebuit să dea telefon și să intervină până la Vasile Nicolescu , pentru a-i aproba o carte, în care se afla și un citat din Mircea Eliade!”

*

Lacrima și dorul. Doamna Petruța Freund din Germania ne trimite una din numeroasele sale poezii având acest titlu. E prea  frumoasă poezia aceasta ca să n-o publicăm. Demult stăruim să se gândească la un volum de versuri, dar tot întârzie. Din păcate! Iat-o:

„Aveam cândva o lacrimă și-un dor
Și nu lăsau durerea să mă doară.
Le așezam pe-al inimii pridvor,
Când Te chemam în fiecare seară.
Tu de pe Sfânta Cruce coborai
Și înnoptai în inimă la mine,
În lacrimă cu drag Te oglindeai,
Iar dorul mi-l astâmpărai cu Tine.
Ai mei doi ochi priveau, îngenuncheați,
Cum dimineața strălucea pridvorul,
Când ne trezeam, de Har îmbrățișați,
Eu – chip de lut….,
Tu – lacrima si dorul.
De-atunci o port în suflet, nepătată,
Icoana Sfintei noastre Veșnicii
Și numai gândul revederii… – odată,
Îmi ușurează crucea… zi de zi…!”

*

Ajutoare și donații. În această perioadă, parohia noastră a primit câteva ajutoare și donații, astfel: Doamna Dr. Ionescu Mihaela-Aritina din Curtea de Argeș (AG): 2.000 lei; Casa de Catering ,,Costea” a redus cu 350 lei prețul mâncării dusă la Azilul de la Vânjuleț; O familie din parohie, care nu vrea să i se știe numele a achitat 300 lei, reprezentând restul pentru mâncarea dusă la Azilul din Vânjuleț; Domnul Gherghe Alexandru din Schela (MH), fiu al satului Malovăț: 100 lei; Doamna Prof. Costache Fevronia din Odăile (PH): 60 lei; Doamna Rolea Viorica din București, fiică a satului Bârda. 50 lei.

Domnul Ivașcu Vasile din Bârda a mai adăugat 100 lei pentru contribuția de cult, totalizând până acum 255 lei.

Dumnezeu să le răsplătească tuturor!

*

Joi, 23 iunie, am făcut o vizită la Azilul de bătrâni din Vânjuleț și le-am dus 25 porții de mâncare pentru prânz (ciorbă de perișoare, sarmale cu mămăligă, ceafă la grătar cu piureu, cozonac, prăjituri, suc și apă minerală) și câteva obiecte de care au avut nevoie, precum: o mașină pe benzină de tuns iarba, un mixer de bucătărie, 25 cane de ceai, prosoape, haine. Preotul a fost însoțit de Domnii Dima Vasile și Crumpei Vasile, consilieri parohiali. A fost o acțiune reușită.

Pentru luna iulie încercăm să facem o vizită similară la Azilul de bătrâni de la Cireșu (MH).

*

În cursul lunii iunie am donat pâine credincioșilor participanți la slujbe, astfel: 2 Iun. (Bârda): 84 pâini; 5 Iun. (Bârda): 77 pâini; 12 Iun. (Malovăț): 212 pâini; 19 Iun. (Bârda): 120 pâini; 26 Iun. (Malovăț): 168 pâini; 29 Iun. (Malovăț): 115 pâini. Așadar, în luna iunie s-au donat 776 pâini. Totodată, s-a vândut pâine credincioșilor la prețul de achiziție de 1,20 lei/buc., astfel: 2 Iun. (Bârda): 516 pâini; 5 Iun. (Bârda): 823 pâini; 12 Iun. (Malovăț): 788 pâini; 19 Iun. (Bârda): 880 pâini; 26 Iun. (Malovăț): 832 pâini; 29 Iun. (Malovăț): 185 pâini. Așadar, în luna iunie s-au vândut la prețul de cost 4.024 pâini.

*

De dinainte de Sf. Paști am început distribuirea gratuită a cărții Arhim. Ioanichie Bălan, Călăuză ortodoxă în biserică. Am trimis prin poștă celor din afara parohiei, care ne-au ajutat cu cel puțin 100 lei în perioada 1 dec. 2021-31 mart. 2022. Am donat celor din parohie, care s-au prezentat la biserică și au semnat de primire. În total s-au donat 187 exemplare. Conform hotărârii Consiliului Parohial, la data de 30 iunie am încheiat această acțiune. Precizăm că aceste cărți donate au fost achitate de către Doamna Dr. Ionescu Mihaela-Aritina din Curtea de Argeș (AG).

Dumnezeu să-i răsplătească!

*

Contribuția de cult. La sfârșitul primului semestru, constatăm că situația contribuției de cult pe 2022 se prezintă astfel: în Malovăț au achitat 91,97% dintre familii; în Bârda au achitat 90,34%, iar la nivel de parohie au achitat 91,44%. E un procent foarte bun. Vă mulțumim tuturor.

Precizăm că în parohia noastră contribuția de cult nu reprezintă o sumă anume, ci fiecare dă dacă vrea și cât vrea, serviciile religioase sunt gratuite pentru toți enoriașii parohiei, fără deosebire. Preotul este la dispoziția tuturor, indiferent dacă au achitat ceva sau nu pentru contribuția de cult, în perioada 1 Ianuarie – 31 Decembrie, 24 ore pe zi. În rest, este liber!

*

Plăți. În cursul lunii iunie am efectuat câteva plăți mai mari, astfel: 5.760 lei pentru cele 4.800 pâini donate și vândute în luna iunie; 1.300 lei mașina de tuns iarbă pentru azilul de la Vânjuleț; 670 lei impozit; 365 lei poștei pentru colete; 360 lei cele 25 cane de ceai pentru azilul de la Vânjuleț; 320 lei protoieriei pentru cărți; 170 lei lac și diluant pentru soclul gardului de la Bârda; 140 lei apă, suc și prăjituri pentru azilul de la Vânjuleț; 100 lei capse; 55 lei toner pentru imprimantă și altele mai mici.

În afară de acestea, am plătit ușa din lemn sculptat pentru biserica de la Malovăț. Primăria a promis că va suporta ea această cheltuială și ne va da banii, dar deocamdată n-a dat nimic! Am mai achitat 300 lei pentru mâncarea dusă la azilul de la Vânjuleț, bani pe care i-a donat o familie din parohie, care nu vrea să i se știe numele; diferența de 350 lei a fost suportată de Firma de Catering ,,Costea”, prin reducerea de preț ce ne-a făcut-o.

*

Excursii-pelerinaj. Excursia-pelerinaj de pe 30 iunie de la Arad nu s-a putut efectua din lipsă de solicitanți; pentru cea de la Albotina nu s-a înscris nimeni până acum. O amânăm pentru altădată.

Pentru luni, 25 Iulie, cu prilejul hramului Mănăstirii ,,Sf. Ana” de la Orșova, punem la dispoziție celor interesați un autocar. Participarea va fi gratuită. Așteptăm înscrieri.

*

Publicații. În această perioadă, preotul Dvs. a reușit să mai publice câteva materiale astfel: ,,Scrisoare pastorală – 471, în ,,Bibliotheca Septentrionalis”, Baia Mare,  20 iun. 2022, ediție și on-line (https://ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com); în ,,Armonii culturale”, Adjud, 20 iun. 2022, ediție on-line (https://armoniiculturale.ro); Condurașii mamei, în ,,Obiectiv mehedințean”, Tr. Severin, an. XXIV (2022), nr. 1135 (23 iun), p. 12; Avem o misiune dată de Dumnezeu, în ,,Națiunea”, București, 25 iun. 2022, ediție on-line (https://ziarulnatiunea.ro/category/ religiespiritualitate); Umbra colonelului, în ,,Obiectiv mehedințean”, an. XXIV (2022), nr. 1136 (30 iun.), p. 12.

Parohia noastră a publicat cartea preotului Dvs., Inima mamei, ediția a III-a revăzută și adăugită, 232 pag.

Am adunat în prezenta lucrare un buchet de povestiri, amintiri, texte diverse, care au o temă comună: femeia în cele mai diverse ipostaze ale existenței sale: tânără, adultă, bătrână, mamă, soție, fiică, soră, iubită. Am evitat teoretizarea propriu-zisă despre femeie, ci am cules din viață, din cele ce am cunoscut în trecerea mea prin lume, acele fapte și întâmplări, care ajută la zugrăvirea unor personaje, caractere, obiceiuri și năravuri din psihologia feminină, din ,,eternul” feminin.

Ediția a II-a a acestei lucrări, apărută cu 20 de ani în urmă, a primit premiul revistei de cultură ,,Iosif Vulcan” din Australia. De atunci s-au mai adăugat multe, s-au mai scris multe, așa încât și cunoașterea s-a mai aprofundat.

Lucrarea este, la urma-urmei, un omagiu adus femeii, tovarășa noastră de viață.

*

Simpozion. Asociația Vlahilor/Românilor din Bulgaria a invitat pe preotul Dvs. la Simpozionul Internațional de la Vidin din 28 Octombrie a. c., dedicat Sfintei Cuvioasei Teofana Basarab, istoriei sud-estului european și culturii în general. S-ar putea să lipsească martie din post?!

*

Zâmbete.

☺ De ce nu câștiga ghicitoarele la 6 din 49?

☺ Dacă despre o femeie se spune atunci când nu este moartă că este vie, de ce… nu face struguri?

☺ Tatăl meu îmi spune, ori de câte ori are ocazia, că n-a făcut niciodată aceeași greșeală de două ori! Probabil ăsta e motivul pentru care sunt singur la părinți!

☺ Un hoț judecat la tribunal: ,,– Ai avut nerușinarea să te apuci de furat și ziua, în amiaza mare ?” ,,– Știți, Domnule judecător, noaptea…, cu atâția bandiți ce mișună prin oraș, mă… cam tem să ies din casă!”

☺ Cum se face că poţi să descifrezi întotdeauna nota de plată a medicului, dar niciodată reţeta?

☺ Operaţia a reușit, dar pacientul a murit din altă cauză.

☺ Când medicii din Los Angeles au intrat în grevă în 1976, rata mortalităţii din oraş a scăzut cu 18%.

*

Spovediri. Împărtășiri. În zilele rânduite și nu numai, s-au spovedit și împărtășit: 1+2+18+17+1+2=41 enoriași. Nu mai sunt nici păcătoși! Criză mare!

*

Anunț. Cineva are purcei/grăsunei de vânzare (rasele Duroc și Petrean). Preț convenabil.

*

Program. În cursul lunii Iulie avem următorul program de slujbe: 2 Iul. (Malovăț – Bârda); 3 Iul. (Bârda); 9 Iul. (Malovăț – Bârda); 10 Iul. (Malovăț); 16 Iul. (Malovăț – Bârda); 17 Iul. (Bârda); 20 Iul. (slujbă la Bârda; pomeniri la Malovăț, la ora 12); 23 Iul. (Malovăț – Bârda); 24 Iul. (Malovăț); 30 Iul. (Malovăț – Bârda); 31 Iul. (Bârda). În restul  timpului, la orice oră din zi sau din noapte, preotul poate fi găsit la biserică, acasă, la telefon: 0724. 99. 80. 86, ori pe adresa de e-mail: stanciulescubarda@gmail.com.

Sănătate, pace și bucurii să vă dea Dumnezeu!

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: