de Ioan DRAGOȘ
„palmele unora cotrobăie
printre fragmentele altora
toţi speră într-o mai bună împărţire a zodiilor
lin te dă la fund
dar nu prea afund
te îndeamnă eliot
terasele unor grădini
nu dau decât pe lacul minţilor noastre
astăzi am văzut am auzit
şi am înţeles
unii au unelte de precizie
când te gândeşti la dulceaţa din cleştele
stomatologului
iar prin uşa întredeschisă
auzi fâlfâitul foilor de ceapă
bine că între noi
mai funcţionează principiul vaselor comunicante
palmele unora cotrobăie
pun sâmburii pe o farfurioară
şi totul este în regulă
nimeni nu ştie ce se întâmplă
în camera nevăzută
unde toate se cântăresc
nu mă speria
spune-mi viitorul apropiat
nu-mi povesti toată viaţa
deschid şi închid cărţi fără şir
fiecare îţi şopteşte la ureche adevărul său
tot adevărul
noapte de noapte se aud paşi grăbiţi prin bucătărie”