Din drag de Basarabia română!

de dr. Teodor ARDELEAN,
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Încă din tinerețe mi-am dorit foarte mult să pot călători la frații de dincolo de Prut. Am vizitat Uniunea Sovietică (din care RSS Moldovenească făcea parte!), în 1975, dar n-am avut fericirea să ajung la Chișinău, bucurându-mă doar de frumusețile urbane și de marile muzee din Moscova și Leningrad. Contactul cu limba română din Basarabia îl aveam prin intermediul caracterelor chirilice din revistele „Literatura și arta” și „Kipăruș” (satiră și umor), dar speram ca într-o zi lucrurile să se schimbe în direcția bună a Neamului Românesc.

Am spus-o adesea, ba chiar am și scris-o, ca gazetar, încă din 1972, când mi-am început viața profesională ca ziarist, că Moldova a fost întemeiată de voievozii Maramureșului, iar evoluțiile în timp, într-o complicată geografie și o năbădăioasă istorie, au făcut ca românii – moldoveni să se răspândească într-un spațiu extrem de întins, dincolo de fruntariile Nistrului. Iar mai târziu am aflat, din scrierile sociologului Anton Golopenția (vezi volumele I și II din lucrarea „Românii de la Est de Bug”, dăruită nouă de fiica marelui român, Sanda Golopenția, care a ajuns cu cercetările lingvistice în Maramureș, încă din studenție, călăuzită chiar de Profesorul Mihai Pop, marele nostru etnolog), că aria estică a Neamului este cât o adevărată „Românie Mare”.

Timpul a lucrat mai încet decât m-am așteptat. Profitând, totuși, de convulsiile politice din Uniunea Sovietică un grup de patrioți din Maramureș ne-am făcut curaj, în ianuarie 1991, să mergem la Chișinău, însoțiți de cel mai potrivit „semn de hotar”, o troiță maramureșeană.

Autorul lucrării – sculptorul popular Alexandru Perța Cuza din Țara Lăpușului, cel care avusese inițiativa, imediat după Revoluția din Decembrie 1989, de a ridica o troiță maramureșeană, în primele luni ale anului 1990, în fața Catedralei mitropolitane din Timișoara, cu binecuvântarea IPS Nicolae Corneanu. A fost însoțit în lucrarea sa migăloasă de Radu Florian, Aurica Perța Cuza, Emil Burdețiu și Simion Leșe, iar inițiativa a fost îmbrățișată organizatoric de Filiala Baia Mare a Uniunii „Vatra Românească” (Președinte: prof. Teodor Ardelean, director al Bibliotecii Județene Maramureș; Vicepreședinte: ec. Mircea Pop Buzești). Au sponsorizat întreaga acțiune, mai ales cheltuielile cu transportul: Ioan Mihăilă, secretar al Primăriei județului și Decebal Traian Remeș, director general al S.C. Ramira S.A. Baia Mare, viitor ministru de finanțe, ambii trecuți azi în eternitate!

Troița a fost concepută în stil tradițional, dar simbolul principal îl portretiza pe Eminescu și apropiații săi din viață (Veronica Micle, Aron Pumnul, Ciprian Porumbescu, dr. Alexandru Șuțu, Titu Maiorescu și Vasile Alecsandri). În partea inferioară apare portretul lui Ștefan cel Mare. Pe cealaltă față, troița conține subiectele religioase: portretele Maicii Domnului, Răstignirea Mântuitorului, cei patru evangheliști și Sf. Ilie hrănit în pustiu! Ziaristului și prietenului Anton Petruț de la „Graiul Maramureșului”, sculptorul i-a declarat: „Din codrul eminescian am ales un lemn și i-am dat semnul Crucii, apoi am încrustat portretul Luceafărului și pe ale celor mult iubiți de domnia sa”.

Monumentul, de 7 metri înălțime, a fost instalat în noaptea de 14 spre 15 iunie 1991 în Parcul din fața Catedralei Mitropolitane din Chișinău (alveolă spre str. Puskin). Cu o zi înainte delegația a avut un dialog votiv cu Nicolae Costin, primar și Tudor Zbârnea, consilier cultural. În 16 ianuarie, delegația s-a întâlnit din nou cu Primarul Chișinăului, dar și cu pictorul Tudor Zbârnea, directorul Tudor Braga și Emil Climașevschi.

Azi, dr. Tudor Zbârnea este directorul general al Muzeului Național de Artă al Moldovei și (de 12 ani) Președintele Comisiei Naționale a Monumentelor de for public din Republica Moldova. Mi-a trimis, în urmă cu câteva zile, fotografiile ce atestă starea actuală a Troiței maramureșene din centrul Chișinăului. Vom vedea ce e de făcut, căci recondiționarea nu este posibilă. Oricum, ar fi păcat să pierdem acest „loc” din „inima Basarabiei”!

Sursa: http://www.gazetademaramures.ro/ (16 august 2022)

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: