A fost un „noi”

de Anca CĂLĂRAȘU

Așa s-a despletit cununa
Lacrimi de stea cădeau într-una
Și ropoteau grăbite-n jos
Să uite cât e de frumos.

Speranța vie mai aievea,
Trezită-n tunet, fulgera
Clipă de clipă se scurgea,
Ce, oare, în ea mai era?

În drum s-au dus potecile
Și împărțind cărările
De timp ghidate mai apoi
A fost odată, a fost un „noi”

Vibreaz-un tunet sau un glas
Mă uit în sus: ce-a mai rămas?
Cenușa e de bucurie
C-ar fi putut, ce-a fost să fie.

Acordul intră-n inimă
Și, iar, de tril se scutură
Arpegiul ei se urcă-n zare
Se simte țipăt de culoare.

Minutul strigă în târziu
În ieri, în azi aș vrea să fiu
Și mai apoi în viitor
Să curgă lin ca un fuior.

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: