Portul popular năsăudean. Origini. Valori. Evoluții

Portul popular năsăudean. Origini. Valori. Evoluții. Din istoricul veșmintelor din Țara Năsăudului. Secolul XX. de Virginia Linul

Recomandare de lectură: Linul Virginia, Portul popular năsăudean. Origini. Valori. Evoluții. Din istoricul veșmintelor din Țara Năsăudului. Secolul XX, Cluj-Napoca, Editura Școala Ardeleană, 2018, 264 pagini.

(https://bibliotecamm.ebibliophil.ro/mon/portul-popular-nasaudean-origini-valori-evolutii-msjyzrfh)

Despre portul popular tradiţional năsăudean, din secolul al XX-lea, putem spune că, în general, exprimă foarte bine starea materială bună, hărnicia, mândria şi preocuparea pentru frumos şi armonie a localnicilor, urmaşii foştilor grăniceri, care s-au bucurat de mai multă libertate în comparaţie cu ţăranii din alte zone ale ţării, mai cu seamă că, în această zonă, în multe sate nu s-a reuşit colectivizarea, din pricina reliefului montan, după cum observa şi etnograful Florica Pop:

„Ceea ce caracterizează şi în momentul de faţă procesul de transformare a portului popular este îmbinarea noutăţii cu elementele de permanenţă. De exemplu, la Năsăud, materialul din care se face costumul, cromatica şi decorul au suferit transformări evidente, dar ansamblul a rămas acelaşi. Costumele care, altădată, se purtau zilnic, au devenit port ocazional, festiv sau ceremonial. Costumul are nu numai o valoare intrinsecă, ci şi una extrinsecă, fiind o marcă a identităţii etnice, cu caracter peren, o marcă a cărei semnificaţie trebuie să fie mereu aprofundată şi studiată, făcând trimiteri la obârşiile noastre spirituale.” (Florica Pop, „Portul popular al saşilor din judeţul Bistriţa-Năsăud” în „Studii şi cercetări etnoculturale. VI”, 2001, pp. 616-617)

Observaţiile care ni s-au părut obligatorii, în încheierea acestui capitol, sunt legate de faptul că, sintetizând toată informația prezentată până acum, putem afirma că, în prima jumătate a secolului al XX-lea, costumul popular purtat, atât în zilele de lucru, cât şi în zilele de sărbătoare, era alcătuit, în principal, din aceleaşi elemente, lucrate din aceleaşi materiale şi cu o croială asemănătoare, în ambele cazuri, diferenţa majoră reprezentând-o ornamentica bogată, în cazul costumului de sărbătoare, atât la costumul femeiesc, cât şi la cel bărbătesc sau de copii, pe când, în a doua jumătate a secolului, piesele de costum tradiţional lucrate manual, în fiecare casă şi purtate în zilele de lucru, au devenit din ce în ce mai rare, fiind înlocuite cu haine moderne, cumpărate din comerţ şi produse industrial, păstrându-se, însă, obiceiul de a purta costum popular tradiţional la sărbători şi la evenimentele importante din viaţa personală şi a comunităţii.

Pe de altă parte, trebuie să precizăm că, dacă în secolele trecute şi încă la începutul secolului al XX-lea, diversitatea era extrem de mare, mai puţin în privinţa materialelor şi croielilor și mai mult în privinţa tipurilor de ornamente, a motivelor şi a culorilor folosite, încât aproape fiecare sat avea propriul model sau tip de costum, care reprezenta o subzonă etnografică, în a doua parte a secolului al XX-lea (mai pronunţat, după anii 1950), deşi femeile au continuat să confecţioneze şi să decoreze costume acasă, după propriile gusturi, idei şi preferinţe. În această perioadă, la nivel naţional, după ce s-a înfiinţat UCECOM-ul, s-a realizat o politică de centralizare şi control, stiliştii şi designerii acestei entităţi sintetizând toate elementele specifice fiecărei zone etnografice, creând un tip sau, maximul două de costum popular, considerat a fi specific fiecărui judeţ (două, în cazul judeţului Bistriţa-Năsăud, unul reprezentând zona Someşului, altul pentru zona Şieului; informator, Olga Hoșia, 76 de ani, doctor în etnografie şi folclor, Bucureşti). Acest costum care, odată considerat reprezentativ, a fost adoptat de toate instituţiile şi ansamblurile folclorice din judeţul respectiv şi purtat de toţi cei care, într-un context sau altul, reprezentau zona sau judeţul în cauză, a determinat o oarecare uniformizare, chiar şi la costumele lucrate în casă şi, în timp, a dus la posibilitatea de a delimita doar câteva subzone etnografice din Ţara Năsăudului, cu mici diferenţe între ele, fiind evidentă omogenitatea de structură, ornamentică şi coloristică. Mai mult decât atât, din punctul nostru de vedere, esenţial rămâne faptul că, în această zonă, mai mult decât în alte zone etnografice din România, s-a păstrat obiceiul de a se purta costum popular, fie doar la marile sărbători, tradiţie pierdută complet în alte zone, îndeosebi în sudul ţării.

Aşadar, putem spune că „păstrarea unor elemente tradiţionale până în zilele noastre este rezultatul forţei creatoare a generaţiilor de meşteri populari” (Paul Petrescu; Georgeta Stoica, „Arta populară românească”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1981, p. 110), iar conservarea şi transmiterea lor către generaţiile următoare este o datorie de onoare pentru cei care cunosc şi practică în continuare meşteşugurile tradiţionale, în general, şi, în particular, pe cele legate de confecţionarea costumului popular tradiţional. (pp. 145-146)

* * *

Originară din localitatea Salva, Bistrița-Năsăud, VIRGINIA LINUL (n. 11 septembrie 1970) – cunoscută pretutindeni pentru portul năsăudean, creat și îmbogățit de multe generații ale familiei sale – a devenit, de peste două decenii, un promotor al tradițiilor vestimentare din Țara Năsăudului, ca prezență permanentă în viața cotidiană și de sărbătoare comunitară. Parcurgând etape înțelepte de evoluție constantă, de la știința confecționării fiecărei piese de port la cusăturile decorative ale acestora, care le conferă particularități de mare diversitate, Virginia Linul a făcut pasul spre cercetare aprofundată, atât din pasiunea cunoașterii, cât și din convingerea că valoarea culturală a veșmintelor tradiționale poate înnobila și epoca modernă, nu doar pe cele arhaice.

În consens cu credința ei, a creat, în propria casă, un muzeu viu, în care costume de peste un veac se răsfrâng în creația actuală, configurând o impresie comparată profundă, cu impact educativ de autenticitate și evidentă valoare artistică, asupra celor tot mai numeroși vizitatori, iubitori și purtători ai acestor simboluri de neam.

Absolventă a Facultății de Comunicare și Relații Publice (2006), master în Comunicare și Resurse Umane (2009), din anul 2014 Virginia Linul a devenit doctor în istorie la Universitatea din Oradea, Facultatea de Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţele Politice şi Ştiinţele Comunicării, susținând teza de doctorat cu titlul: „Din istoricul veşmintelor din Ţara Năsăudului – secolul XX”, coordonator ştiinţific: prof. univ. dr. Ioan GODEA.

În prezent, autoarea acestui important volum, dedicat cunoașterii istoriei tradițiilor de port din Țara Năsăudului, coordonează o veritabilă manufactură, în care meșterii locali dau viață, fiecare după propria specialitate, tuturor pieselor din componența costumului popular tradițional. Imaginea acestor preocupări reverberează în prezența activă la mari evenimente naționale și internaționale: ateliere și târguri, demonstrații, conferințe și workshop-uri, emisiuni radio și TV. Din acest palmares, menționăm proiectul „100% RO” al designerului Philippe Guilet, o colecție de modă bazată pe motivele tradiționale din costumul popular românesc și a cărei paradă s-a organizat la Ambasada Franței din București, în anul 2015.

Din anul 2017, Virginia Linul – cercetător neobosit și meșter popular cu har – se implică major în organizarea Zilei Portului Năsăudean, care se desfășoară în luna mai, dedicându-se ideii de revitalizare a artei populare românești – arta autentică, nobilă, originală –, resursă fundamentală a culturii naționale. (p. 4)

Despre carte și comenzi: https://bit.ly/3U2OGna

Sursa: Editura Școala Ardeleană

Redacția „e-Bibliotheca septentrionalis”
Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare – ROMÂNIA

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: