de Mina STAN-LASCU
Ce eşti Tu, fiinţă divină?
Pluteşti sau te scufunzi?
Întunericul e mort în lumină
Iar apa ce-o bei şi corpul inunzi…
Încearcă să zbori,
Hăul te-absoarbe,
În vortexul minţii
Timid te îneci.
Şi uiţi să pluteşti,
Să înoţi şi să fii,
În timp ce te-atacă
Săgeţile vii.
De ce nu te crezi?
De ce te-ai uitat?
Adu-ţi aminte că ai venit
Cu ştiutul creat.
Că nimeni, nici tu,
N-ai fost de acord
Să uiţi să fii stea
În corp de muritor.
Învaţă prezentul
Şi fugi către el
Acolo te-aşteaptă
Singurul – El.
Te-aşteaptă să fii
Şi să-ţi aminteşti
De ce ai venit
Şi încotro te îndrepţi.
********************
MINA STAN-LASCU, și noi, Redacția „e-Bibliotheca septentrionalis”, îți urăm LA MULȚI ANI!
Minunate versuri! Felicitari!