Oglinda

de Mina STAN-LASCU

Ai fost un înger când ea te-a trădat,
Ţi-ai arătat nemurirea
Şi totuşi iubirea nu a contat,
A fost mai mare mândria.

Încet se târăşte şi-ţi cere să ierţi
Durerea nu e a ei să o simtă.
Şi cum ar putea să-nţeleagă acum
Când dragostea nu ştie să mintă?

Ascunde-ţi sufletul de-ntunericul ei
Şi zboară lin spre lumină.
Degeaba aştepţi un semn să mai vrei,
Fiorul ei n-o să ţină.

Ascultă-ţi duhul când ţipă să fugi
Şi lasă în urmă raţiunea.
Sau crede spăşit în cuvintele ei
Şi n-ai să respiri nemurirea.